Un secol de istorie la Muzeul „Vasile Pârvan” FOTO

Peste 100.000 de piese sunt expuse în sălile şi pe holurile Muzeului „Vasile Pârvan” din Bârlad, locul în care vizitatorii păşesc pe urmele istoriei de milenii, se bucură de măreţia ştiinţelor naturii, îşi încântă privirea cu lucrările de artă ale marilor artişti şi iau cunoştinţă de existenţa „Bârladului cultural”. 

Înfiinţat pe 10 aprilie 1914 de elita intelectualilor bârlădeni, Muzeul Judeţean „Vasile Pârvan” (Bârlad) se impune pe scena culturii din ţară. Scopul principal de a strânge bunuri culturale într-o instituţie specializată, de a le tezauriza şi a le valorifica pentru publicul local, naţional, dar şi pentru vizitatorii din alte ţări este respectat şi după 101 ani de la primul moment în care muzeul şi-a deschis porţile. Cu fiecare an ce trece, colecţiile deja existente sunt completate prin cercetare, transferuri, achiziţii şi donaţii, în timp ce altele noi îşi fac loc periodic în sala special creată pentru a găzdui expoziţii ale artiştilor contemporani. Arheologia, ştiinţele ale naturii, personalităţile bărlădene, astronomia şi arta sunt domenii reprezentate în colecţiile Muzeului „Vasile Pârvan”, toate purtând paşii vizitatorilor într-o altă lume ce conturează viaţa şi cultura locală, fără a uita de secţiile dedicate artei plastice din Europa Medievală sau artei plastice şi decorative orientale.

De la 2.000 de piese la peste 100.000
Patrimoniul muzeul a ajuns la peste 100.000 de piese, majoritare fiind colecţiile de arheologie şi numismatică, iniţial existând doar 2.000 de piese expuse în trei încăperi. Cele mai multe dintre acestea sunt prezentate în sediul central al muzeului bârlădean, clădirea fiind fostul sediul al Prefecturii Tutova. „În evoluţia muzeului au existat mai multe etape, cea mai importantă începând în anii '50, când au început să-şi desfăşoare activitatea o serie de specialişti, care practic au schimbat evoluţia acestei instituţii. De exemplu, dacă în 1958, muzeul se rezuma la aproximativ 2.000 de piese şi trei încăperi, care erau în acelaşi timp şi depozite şi săli de expoziţie, după această dată, ca urmare a implicării tinerilor muzeografi se va ajunge ca muzeul să îşi schimbe sediul în fosta Prefectură a judeţului Tutova, o clădire monument ridicată la 1893”, aminteşte arheologul Mircea Mamalaucă, directorul Muzeului „Vasile Pârvan”.

În lungul proces de dezvoltare a instituţiei şi-au pus amprenta şi numeroase alte personalităţi, colecţiile de artă, artă plastică, artă decorativă şi artă religioasă - extrem de valoroase, de altfel - fiind rodul donaţiilor. „Aici aş aminti colecţiile doctorului Ioan Chiricuţă, a doctorului Bucevschi, a doctorului Marcel Weinfeld, a doctorului Constantin Constantinescu, a maestrului Marcel Guguianu, căruia i-am dedicat pavilionul care îi poartă numele, precum şi alte donaţii şi colecţii care ne permit să fim la ora actuală unul dintre muzeele cu lucrări de artă plastică românească foarte mai bine reprezentate”, completează directorul instituţiei.

EXCLUSIV Clanurile din Universitatea de Medicină (UPDATE)

Cinci sedii şi noi planuri
În acest moment, muzeul bârlădean ocupă primul loc în ţară la bunuri clasate în categoriile tezaur şi fond din România. În sediul central există cea mai mare parte din colecţii expuse permanent, dar şi cea dedicată artiştilor contemporani - cu titlul de expoziţii temporale. Cel de-al doilea sediu este reprezentat de Pavilionul „Marcel Guguianu”, unde vizitatorii vor putea participa şi la spectacole deosebite la Planetariu. Apoi, într-o altă clădire (fostul sediu al Băncii Agricole), care tocmai a intrat în proces de modernizare, sunt aşteptaţi iubitorii de ştiinţe ale naturii, dar şi cei care îşi doresc să cunoască „Bârladul cultural” sau expoziţia dedicată domnitorului Alexandru Ioan Cuza şi epocii sale. „Ne dorim să aducem şi acest pavilion la ceea ce înseamnă sediul central şi Pavilionul Guguianu. Există o colecţie foarte valoroasă de documente, care vorbeşte despre viaţa culturală şi ştiinţifică, despre învăţământul şi presa din Bârlad din ultimele doua secole”, subliniază Mircea Mamalaucă aspectele legate de expoziţia permanentă „Bârladul cultural”. În proces de reabilitare va intra şi Casa Sturdza, care va deveni un nou pavilion expoziţional. „Aici vor fi expuse lucrările lui Corneliu Vasilescu, unul dintre cei mai reprezentativi pictori contemporani reprezentant al nonfigurativului sau gestualismului. Corneliu Vasilescu s-a născut la Bârlad şi am considerat că e de datoria noastră să încercăm să facem acest lucru, aşa cum am făcut pentru Marcel Guguianu, care şi-a donat o mare parte din operă muzeului nostru”, continuă Mircea Mamalaucă. Al cincilea sediu este Casa Memorială Octavian Stoica sau apartamentul în care scriitorul a locuit şi pe care el însuşi l-a donat muzeului.

EXCLUSIV Copiii asasini ai Iaşului FOTO

Necropola din muzeu
Un spaţiu deosebit din Muzeul „Vasile Pârvan” îl constituie secţia de istorie-arheologie, punctul culminant al acesteia fiind necropola. Dacă în primele „camere ale istoriei” vizitatorii descoperă obiecte de uz casnic, de cult, accesorii vestimentare, monede, arme sau ziduri de cetăţi, în final aceştia ajung într-un loc... aparte. Aici, paşii ne poartă în epoca preistorică, nuanţată de manechinele ce întruchipează oamenii din grote când abia au descoperit focul, zeităţile, apoi meşteşugurile ca olăritul sau, în cele din urmă, ţesutul şi modul diversificat de pregătire a alimentelor şi şezătorile.

Punctul culminant al secţiei de istorie-arheologie este, în schimb, necropola, un spaţiu cu o prezentare deosebită ce stârneşte apreciere, pe de o parte, dar şi o oarecare doză de frică, pe de alta. E ca şi cum am intra într-un mormânt... la trei metri sub pământ. „Totul a fost respectat întru totul - de la adâncimea la care a fost descoperit mormântul, adică trei metri, până la obiectele cu care erau îngropaţi morţii în secolul al V-lea. În acest sens, puteţi observa că pereţii au fost decoraţi în aşa fel încât să creeze senzaţia de adâncime, iar alături de schelete nu lipsesc vasele de lut, pentru că se credea în perioada aceea că omul are nevoie de mâncare şi după moarte”, povesteşte cu mândrie ghidul Muzeului „Vasile Pârvan”. În plus, pentru ilustrarea trecerii mileniilor s-a folosit aproape în totalitate patrimoniul propriu.

Gama de exponate dedicate fiecăreia dintre secţiuni este foarte variată, încântând zeci de mii de vizitatori în fiecare an, mulţi dintre aceştia revenind deseori cu plăcere în sălile Muzeului „Vasile Pârvan”. Andreea IGNEA

* * *
Din anul 1993, instituţia a intrat în posesia casei Sturdza, iar din 2004 muzeul s-a extins cu noi spaţii - fostul sediu al Băncii Agricole, pavilionul Marcel Guguianu. Un alt moment important în evoluţia muzeului s-a petrecut între 2010 şi 2012, când a fost reabilitat sediul central al muzeului, acolo unde se găseşte expoziţia permanentă de artă contemporană „Colecţie şi colecţionari”, precum şi cea de istorie-arheologie, care a existat de la deschiderea instituţiei, dar a fost închisă după cutremurul din '90 până în anul 2014, când a fost redeschisă cu noi abordări.

* * *
„Mă bucur foarte mult că există acest muzeu în oraşul nostru. Acesta reprezintă locul în care îmi duc cei doi copii cel puţin o dată pe lună, când sunt organizate concerte de muzică clasică la care vin, de multe ori, invitaţi din ţară. În plus, spaţiile muzeului sunt cele în care îi duc pe toţi cei care mă vizitează din alte părţi ale ţării, mult mai bine dezvoltate decât Bârladul, pentru că mă mândresc cu toate expoziţii. Nu aş putea să spun care dintre acestea este cea mai aproape de sufletul meu, pe toate le iubesc, le ador. Acesta este locul nostru, al familiei mele şi al celor apropiaţi mie, de relaxare, de conectare cu o altfel de lume, locul în care uităm pentru câteva momente de grijile de zi cu zi...” – locuitor din Bârlad

Liceul cu cele mai multe absenţe va fi desfiinţat!