Un puzzle care continuă să fascineze umanitatea: Civilizaţia Cucuteni

default

Dimensiune font:

| 09-09-2017 05:30

Şantierul arheologic de la Bodeşti – Scânteia (judeţul Iaşi) a fost, din nou, locul ideal de vacanţă pentru cercetători din România şi Germania. În 2016, echipa din Germania a folosit aici prima dronă în scop de cercetare arheologică. O spectaculoasă expoziţie dedicată civilizaţiei Cucuteni va fi deschisă, în această toamnă, la Palatul Culturii din Iaşi

Moldova şi-a câştigat de-a lungul timpului renumele de loc încărcat de istorie, artă şi frumos, însă puţine sunt momentele în care specialiştii au avut ocazia să-şi îndrepte privirile spre bogăţiile din subteran. În această vară, câţiva cercetători care au ales să-şi urmeze pasiunea făcând săpături în arşiţa soarelui, pe dealurile din împrejurimile Iaşului, au scos la iveală noi mărturii din istoria uneia dintre cele mai vechi civilizaţii din Europa - Cucuteni.


Dealul Bodeştilor, un izvor nesecat de cunoaştere
În călătoria pe drumul cunoaşterii civilizaţiei cucuteniene, ne-am oprit pe Dealul Bodeştilor, din comuna ieşeană Scânteia, acolo unde am găsit la lucru oameni pasionaţi de istorie, arheologie şi cercetare.
Situl eneolitic din extremitatea sudică a judeţului Iaşi se numără printre puţinele aşezări din zona est-carpatică în care, în prezent, se desfăşoară cercetări arheologice sistematice. „Şantierul cucutenian de la Scânteia a fost deschis în anul 1985, după ce în 1984, fiind executate lucrări pentru realizarea iazului din partea de Nord a aşezării, a fost scos la lumină un vas antropomorf. Practic, a fost distrusă o groapă aparţinând aşezării, cu un material deosebit, lucru care a atras atenţia specialiştilor, fiind demarate cercetări în teren”, ne povesteşte dr. Senica Ţurcanu, şeful Muzeului de Istorie a Moldovei şi călăuza noastră pe drumul cunoaşterii unei civilizaţii uitate. „Situl cucutenian are în jur de şase-şapte hectare. Aici a fost realizată, în urmă cu câţiva ani, o cercetare geomagnetică, în urma căreia au fost identificate peste 50 de locuinţe. Dintre acestea, 14 au fost cercetate până în momentul în care s-a realizat ultimul plan. Astfel, putem spune că satul cucutenian a avut în jur de 70 de case, cu o structură şi cu un sistem de apărare deosebite”, explică muzeograful.


Deşi dorinţa de cunoaştere a fost nemărginită, cercetarea arheologică desfăşurată pe situl de la Scânteia a fost blocată deseori din cauza lipsei de fonduri. „Din 1985 s-a lucrat aproape în fiecare an, până în 1999, însă de atunci cercetările a început să se desfăşoare cu sincope. Dacă în perioada comunistă cercetările erau finanţate în fiecare an şi erau o prioritate a regimului, fiind important să ştim ce s-a întâmplat în trecut, după 1990 finanţările au fost din ce în ce mai rare. Din păcate, au fost ani, după 2000, când nu au existat deloc bani pentru astfel de activităţi”, susţine dr. Ţurcanu.
Cu toate acestea, la Scânteia, şi-au dat întâlnire oameni devotaţi ştiinţei, care au pus mai presus de bani dorinţa de cunoaştere, reuşind să scoată la lumină piese din ceramică de o frumuseţe rară, multe din acestea putând fi admirate în cadrul unor expoziţii dedicate civilizaţiei Cucuteni. Pentru ca săpăturile de pe dealul Bodeştilor să continue, a existat şi o serie de colaborări internaţionale multianuale, între Institutul de Arheologie din cadrul Academiei Române - Filiala Iaşi, Friedrich-Alexander Universität Erlangen - Nürnberg (Germania) şi Complexul Muzeal Naţional „Moldova” Iaşi.


Bazele colaborării româno-germane pentru studiul amănunţit al civilizaţiei Cucuteni, aşa cum s-a manifestat aceasta în aşezarea de la Scânteia, au fost puse în 2008, când a avut loc o primă vizită a echipei din Germania şi când s-au realizat şi primele investigaţii geomagnetice. Acestea au fost reluate în 2015, când la Scânteia s-au desfăşurat noi cercetări ce au permis determinarea planului satului cucutenian de pe Dealul Bodeştilor şi a sistemului său de apărare. Tot atunci s-a stabilit fructificarea experienţei de cercetare de la Scânteia în scop educaţional, în cadrul unui şantier-şcoală, coordonat de prof. univ. dr. Doris Mischka. Prima ediţie s-a derulat în vara lui 2016, când echipa din Germania a înregistrat, la Autoritatea Aeronautică Civilă Română, prima dronă în scop de cercetare arheologică. La lucrările din acest an au fost prezenţi, ca şi în anii anteriori, şi dr. Carlsten Mischka, specialist german în determinări geomagnetice, şi prof. dr. Gheorghe Lazarovici, de la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu.


În campania 2017, care s-a derulat în perioada 1 august – 1 septembrie, au participat studenţi, masteranzi şi doctoranzi de la Westfälische Wilhelms-Universität Münster, Germania - Historisches Seminar. Abteilung für Ur - und Frühgeschichtliche Archäologie şi Institut für Urgeschichte & Historische Archäologie Universität Wien, Austria, dar şi tineri specialişti de la Muzeul Judeţean Botoşani şi de la Muzeul „Vasile Pârvan” din Bârlad, care contribuie astfel la investigarea exhaustivă a celor două locuinţe de dimensiuni considerabile a căror cercetare a început în anul 2016.


32 de ani de ani dedicaţi sitului de la Scânteia
Coordonatorul activităţilor de cercetare arheologică, desfăşurate pe situl de la Scânteia, este dr. Cornelia-Magda Lazarovici, cercetător ştiinţific în cadrul Institutului de Arheologie Iaşi, care a efectuat primele săpături aici în 1985. Prezentă şi de această dată pe şantierul arheologic, Magda Lazarovici ne-a povestit cu încântare despre descoperirile făcute în comuna ieşeană. „Tocmai am găsit un fragment dintr-o statuetă de dimensiuni mari, de circa 20 de centimetri, pe care o veţi putea admira în expoziţia de la Muzeul de Istorie a Moldovei (din cadrul Complexului Muzeal Naţional „Moldova” –n. r.). Ceramica de aici este foarte bine păstrată, însă are nevoie de un tratament special, fiind acoperită de un strat de carbonat de calciu. Tot ce scoatem de aici, după săpături, trimitem la şcoala din sat, acolo unde echipa de cercetători şi-a instalat un campus de lucru, pentru spălare şi tratare, urmând ca apoi să intervină colegii din laboratorul de restaurare (de la Complexul Muzeal Naţional „Moldova” - n.r.) pentru acele piese care trebuie curăţate din nou şi puse cap la cap, pentru a forma puzzle-ul culturii cucuteniene”, explică dr. Cornelia-Magda Lazarovici.
Dacă rezultatele muncii desfăşurate pe şantierul de la Scânteia o bucură pe cercetătoare, o urmă de regret se simte în glasul acesteia când ne vorbeşte despre numărul redus de studenţi care aleg să îmbine teoria predată în facultate, cu practica pe un şantier arheologic. „Aici ar trebui să fie şi un şantier-şcoală pentru mulţi studenţi de la facultăţile de istorie din ţară. În momentul de faţă, nu mai există legislaţia care să-i oblige pe tineri să facă practică pe şantiere, dar în acelaşi timp facultăţile nu-şi mai permit să le asigure doritorilor un minimum financiar din care să se poată întreţine pe perioada unui posibil stagiu, pe teren”, susţine dr. Cornelia-Magda Lazarovici.
Cum veştile rele alternează cu cele bune, cercetătoarea povesteşte că anul 2017 a fost totuşi unul generos pentru studiul desfăşurat la Scânteia, pentru săpăturile de aici fiind obţinută o donaţie substanţială din partea Asociaţiei Cavalerilor de Malta.


Calitatea extraordinară a ceramicii cucuteniene, apreciată în toată lumea

Munca depusă de echipele de cercetători în situl de la Scânteia a fost apreciată de-a lungul timpului atât în ţară, cât şi în străinătate, iar calitatea extraordinară a ceramicii cucuteniene descoperite în acest sit a dus la organizarea unei prime expoziţii, în 1999, la Palatul Culturii din Iaşi, reunind exclusiv piese din această aşezare. Ulterior, cele mai valoroase obiecte descoperite aici au făcut parte din expoziţii internaţionale de mare succes, organizate la Vatican, Olten (Elveţia), Bytom şi Varşovia (Polonia), New York, Oxford, dar şi la Chişinău.


Cunoscută în toată lumea de mai bine de trei decenii, aşezarea cucuteniană din comuna ieşeană Scânteia se particularizează nu doar prin cantitatea impresionantă de ceramică pictată, ci şi prin numărul ridicat de statuete antropomorfe descoperite aici, aproximativ 1.000, acest lucru indicând posibila existenţă a unui centru de cult, în jurul căruia au fost construite mai multe aşezări. Anca BURNICHE

* * *

O nouă şi spectaculoasă expoziţie dedicată civilizaţiei Cucuteni va fi deschisă, la sfârşitul lunii septembrie, la Palatul Culturii din Iaşi

* * *
Muzeul de Istorie a Moldovei din cadrul Complexului Muzeal Naţional „Moldova” Iaşi deţine în patrimoniul său, care numără peste 50.000 de piese, şi o impresionantă colecţie Cucuteni - cu artefacte provenind din aşezarea eponimă, dar şi din situri de referinţă ca Truşeşti (jud. Botoşani), Scânteia, Ruginoasa şi Valea Lupului (jud. Iaşi) - , precum şi piese de valoare deosebită provenite din siturile dacice şi romane de la Lunca Ciurei (jud. Iaşi), Poiana (jud. Galaţi), Dumbrava (jud. Iaşi), Barboşi (jud. Galaţi), din necropolele Sântana de Mureş-Cerneahov de la Erbiceni şi Leţcani (jud. Iaşi) (fusaiola cu inscripţie runică) sau din aşezările medievale de tip urban de la Baia (jud. Suceava) şi Iaşi (inclusiv de la Curtea Domnească). (www.palatulculturii.ro)

 

 

 

 

 

 

 

 

Puncte preluare anunturi  "Evenimentul Regional al Moldovei"  in Iasi

<>

Adauga comentariul tau

Nume:

E-mail:

Comentariu:

Security Code
Imagine noua

ULTIMA ORA

Marketing la graniţa cu înşelătoria
26/12/2022 17:00

De bună seamă, nu există vreun muşteriu al hiper-supermarketurilor care să nu fi fost măcar o dată intrigat că socoteala de la raft nu-i deloc aceeaşi cu aia de la casă. Cei mai mulţi inghit găluşc ...

Urari si obiceiuri de Craciun de pe diferite meridiane
26/12/2022 13:21

In trecut, n-a existat la noi o urare specifica sarbatorilor Craciunului, iar oamenii isi urau pur si simplu "La multi ani!", contopind poate sensurile Craciunului cu cele ale Anului Nou, sau foloseau ...

Delicii culinare după reţete vechi
16/12/2022 17:20

Transformate după gust şi preferinţă, bucatele gătite in stil romanesc sunt o parte a culturii şi tradiţiilor noastre. Am preluat de la maeştri străini foarte multe preparate, la fel cum şi alţii le- ...

Narghileaua și istoria fumatului social
16/12/2022 14:14

  Fumatul ca ritual  Indiferent de motivele pentru care alegem să fumăm, putem cădea de acord că fumatul este un interludiu, un moment al nostru in mijlocul agitatiei cotidiene. Este un ritual p ...

Pledoaria unui avocat pentru artă FOTO
16/12/2022 12:40

 Aţi intalnit, pe culoarele instanţelor, avocaţi in varstă mergand greoi ori in baston, cărand o servietă veche, tocită, din piele, aţi văzut ce lucire au in priviri? Li s-a strans acolo, in ochi, ...

Izvorul cu apă vie din Nicolina FOTO
18/05/2019 14:55

Aflată intr-unul dintre cartierele Iaşului, Staţiunea Balneară „Nicolina”, parte a Societăţii de Tratament Balnear şi Recuperare a Capacităţii de Muncă, satisface cele mai exigente norme p ...

Tânăra care a descifrat o lume dominată de bărbaţi: ,,Pokerul îţi oferă flexibilitate şi libertate”
29/10/2017 13:00

 Luciana Manolea este o femeie puternică, intimidantă cand te uiţi in ochii ei şi o adevărată campioană. Iubeşte ceea ce face, ştie să se descurce in situaţii critice, iar jocurile live nu o pot ...

Preţul studenţiei
20/08/2017 12:00

 Cu o ofertă universitară bogată şi diversificată, dar şi cu multe alte oportunităţi, Iaşul găzduieşte anual zeci de mii de studenţi veniţi de prin toate părţile ţării, dar mai ales din ju ...

Secretele „Şcolii Moldoveneşti de Cafea”
29/07/2017 10:32

Aglomeraţie urbană, oameni care sunt intr-un du-te - vino continuu, dar un singur gand: visul la pauză. Cei mai mulţi dintre ei se opresc din tot ceea ce fac şi au un moment de respiro. Se numeşte „ ...

Eroii tăcuţi din „labirintul suferinţei” FOTO
13/05/2017 05:35

Mii de oameni din Romania suferă de cancer. Mulţi dintre ei, mai in varstă, nici nu ştiu ce au sau nici nu li se spune. Trăiesc mai mult prin spitale, acolo luptă să trăiască, sau unde, alteori, se pie ...

Aboneaza-te la cele mai noi stiri din Regiunea Moldovei