Secretele „Şcolii Moldoveneşti de Cafea”

Carmen Manea şi Emanuel Vârgă sunt doi dintre oamenii care privesc cafeaua cu alţi ochi şi vor să împărtăşească din cunoştinţele lor. Acum jumătate de an, ei şi-au deschis „Şcoala Moldovenească de Cafea” şi de atunci, pasionaţi de cafea din multe oraşe ale Regiunii le calcă pragul. Deschisă iniţial pentru cei care lucrează în domeniu, şcoala este locul în care mai mulţi oameni care nu sunt „barişti” au învăţat tainele unei cafele cu adevărat gustoase.

Aglomeraţie urbană, oameni care sunt într-un du-te - vino continuu, dar un singur gând: visul la pauză. Cei mai mulţi dintre ei se opresc din tot ceea ce fac şi au un moment de respiro. Se numeşte „pauză de cafea” şi este luată de fiecare în parte, oricât de grăbit ar fi sau oricât de multă oboseală i s-ar citi pe chip. Ce face dintr-o dimineaţă cu cearcăne o dimineaţă plină de spor şi voie bună?! O cafea adevărată! Deşi ar suna ca una dintre reclamele agasante la cafea, asta susţine şi Carmen Manea, o cafegioaică din Iaşi ale cărei dimineţi sunt mai senine de când a gustat întâia dată o cafea adevărată. „Mulţi-mulţi ani am băut cafea foarte proastă. Atunci nu-mi dădeam seama, beam cafea multă şi proastă, despre care credeam că este bună. Nici n-aveam de unde să mă informez şi era greu să cauţi, dacă nu ştiai nici ce cauţi anume. Mă învăţase frate-miu să o prepar şi-mi zicea să las apa să fiarbă tare, apoi pun cafea cât vreau şi amestec, să se lase spuma, cu apa în continuare pe foc. Total greşit!”, a mărturisit Carmen Manea, PR al „Şcolii Moldoveneşti de Cafea”.

 

Din dragoste pentru cafea

 

Carmen, vocea cafelei, şi Emi, fondatorul şcolii, au început „nebunia cafelei” la Iaşi încă de anul trecut, când susţineau cursuri în diferite locaţii partenere, dar nu sub titulatura unei şcoli, iar conceptul de „Şcoala Moldovenească de Cafea” a luat naştere din această dorinţă de a avea un spaţiu dedicat cursurilor de făcut cafea. „Ne-am dorit să fie ceva românesc, local, al nostru, să aibă o identitate puternică. Suntem foarte americanizaţi, avem destule englezisme, iar ideea noastră a fost să avem un loc mişto, care poate avea identitate profund naţională şi lumea să se identifice cu ce se întâmplă aici”, povesteşte Carmen, împărtăşind zâmbete. Tot ea a spus că iniţial cursurile ar fi trebuit să fie dedicate celor care lucrează în domeniu, însă mare i-a fost mirarea când la cursuri au început să se înscrie din ce în ce mai mulţi oameni care lucrau în cu totul alte domenii şi erau interesaţi să facă o cafea bună.

Emanuel Vârgă și Carmen Manea

Ce face o cafea cu adevărat bună

 

Din ochii albaştri cu care stăteam de vorbă reieşea mult drag pentru cafea, aşa cum a mărturisit şi ea mai târziu, că, de fapt, cafeaua nu îi este o utilitate, ci o plăcere. Carmen a împărtăşit câteva din secretele unei cafele bune, secrete pe care ar trebui să le deţină orice om care-şi doreşte să înceapă fiecare dimineaţă corespunzător. „În momentul în care primeşti o cafea, indiferent că este preparată la espressor sau printr-o metodă clasică, gustul îţi poate spune dacă este bună sau nu. Dacă în cafeaua respectivă nu vei simţi nevoia să adaugi nimic – nici zahăr, nici lapte, nimic-nimic – şi dacă îţi va rămâne un gust plăcut după ce bei prima gură, ăsta e un semn că e bună cafeaua. Sunt şi elemente vizuale care îţi arată dacă o cafea este bună. De exemplu, dacă primeşti un espresso, poţi să te uiţi în ceaşcă, să vezi dacă are cremă şi dacă toată suprafaţa de deasupra este acoperită cu cremă, înseamnă că espresso a fost extras corect, că ai avut cantitatea potrivită de cafea”, a explicat Carmen. Despre calitatea cafelei folosită spune că, de exemplu, o cafea Arabica va avea o cremă mai persistentă, care va şi rămâne pe ceaşcă la final, pe când o ceaşcă de cafea cu o cantitate mare de cremă, ce dispare în câteva secunde, „demască” o cantitate mare de robusta, cafeaua cu un conţinut foarte mare de cofeină.

Despre calitatea cafelei folosită spune că, de exemplu, o cafea Arabica va avea o cremă mai persistentă, care va şi rămâne pe ceaşcă la final, pe când o ceaşcă de cafea cu o cantitate mare de cremă, ce dispare în câteva secunde, „demască” o cantitate mare de robusta, cafeaua cu un conţinut foarte mare de cofeină.

 

Prăjirea cafelei dă gustul desăvârşit

 

Emanuel Vârgă, cunoscut de cursanţi şi prieteni drept Emi, este expert în prăjirea cafelei, iar înainte de proiectul cu „Şcoala Moldovenească de Cafea” a fost implicat într-un proiect legat de o prăjitorie de cafea, despre care Carmen spune că, timp de un an de zile, şi-au dedicat timpul acestei îndeletniciri. „Practic, acolo am făcut cunoştinţă cu cafeaua, am stat să văd ce se întâmplă cu ea încă din momentul în care este doar un bob verde, până după ce este prăjită; cum trece prin fiecare stadiu. Atunci am reînceput să beau cafea, cu o doză de scepticism, cu teama că nu e bună”, spune Carmen.

La cursurile „Şcolii Moldoveneşti de Cafea” se foloseşte cafea proaspăt prăjită, fără a sta mai mult de o săptămână de la data prăjirii, „de aceea este atât de bogată în arome”, după cum povesteşte „vocea cafelei”. Cea mai proaspătă idee a celor doi este să prăjească boabele de cafea acasă, aşa că pun bazele unei prăjitorii proprii la parterul casei în care locuiesc şi pe care au transformat-o şi în sediul „Şcolii Moldoveneşti de Cafea”. „Toţi cei care vor veni la noi vor putea asista la procesele prin care trece cafeaua, din momentul în care ea este scoasă din sac, până în momentul consumului”, adaugă Carmen, care a povestit că, în funcţie de zona în care este făcută cafeaua, aceasta poate fi consumată puţin prăjită, spre extrem de prăjită. De exemplu, nordicii preferă cafeaua prăjită mai slab, care este mult mai acidă, iar mai spre sud, cum ar fi italienii, se consumă cafeaua foarte prăjită.

 

Stadiile prăjirii cafelei 

 

Prăjirea cafelei poate dura între 15 şi 20 de minute, dacă aceasta este realizată într-o încăpere închisă, iar dacă prăjirea se face în aer liber, „timpii de prăjire se modifică automat, fiindcă orice adiere de vânt şi orice urmă de umiditate influienţează prăjirea”.

 

Minunea de pe terasa cafegiilor

Ceea ce îi minunează cel mai mult pe oameni este faptul că dacă merg la Emi şi la Carmen pe terasă, la final nu trebuie să o plătească. Tot ochii albaştri povestesc faptul că „asta este cea mai mare mirare a oamenilor, cum de pot bea cafea gratuit, însă la cursuri se face cafea în cantităţi mari, iar noi nu putem consuma chiar atât de multă cafea, vă daţi seama. Atunci îi invităm pe prietenii noştri, pe vecini, să bea cafea pe terasă la noi, fiindcă este gratis. Vecinii au rămas dezamăgiţi, că tot aşteptau să deschidem cafeneaua şi nu se mai întâmpla”.

 

Larisa LAZĂR