Aproximativ patru din cinci persoane cu hipertensiune primesc un tratament eronat

Aproximativ patru din cinci persoane cu hipertensiune din întreaga lume nu beneficiază de tratamentul adecvat pentru această afecţiune cardiovasculară care provoacă aproximativ 20 de milioane de decese în fiecare an, avertizează primul raport al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) privind impactul global al acesteia. Raportul, intitulat „Cursa împotriva unui ucigaş tăcut", va fi prezentat în cadrul sesiunii anuale a Adunării Generale a ONU, ca parte a strategiei de atingere a Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă privind prevenirea şi controlul bolilor netransmisibile.

"O numim ucigaşul tăcut pentru că mulţi oameni nu sunt neapărat conştienţi că au hipertensiune şi în realitate depind de guverne, politicieni şi sisteme de sănătate să o poată diagnostica", a subliniat Bente Mikkelsen, directorul Departamentului de Boli Netransmisibile al OMS, la prezentarea raportului.

Potrivit datelor din raport, numărul persoanelor care trăiesc cu hipertensiune la nivel global s-a dublat între 1990 şi 2019, de la 650 de milioane la 1,3 miliarde, dar doar jumătate dintre acestea ştiu că suferă de această afecţiune.

Potrivit raportului, hipertensiunea - definită ca presiunea arterială egală sau mai mare de 140/90 mmHg - afectează unul din trei adulţi din întreaga lume, cu o prevalenţă mai mare în ţările cu venituri mici şi medii, unde locuiesc aproximativ 78% dintre adulţii cu această boală.

De asemenea, OMS a avertizat că, între 1990 şi 2019, prevalenţa estimată a hipertensiunii, standardizată în funcţie de vârstă, a scăzut în ţările cu venituri ridicate, în timp ce a crescut în regiunile mai populate din Asia de Est şi Oceania (de la 24% la 28%) şi Asia de Sud-Est (de la 29% la 32%).

Mikkelsen a explicat că această creştere în zonele cele mai populate ale lumii se datorează creşterii globale a numărului de adulţi şi schimbărilor în structura de vârstă a acestora, grupurile de vârstă adultă reprezentând o proporţie tot mai mare din totalul populaţiei.

Acoperirea cu tratament este, de asemenea, inegală pe zone în funcţie de nivelul de venit, doar 26% dintre adulţii cu hipertensiune arterială din ţările cu venituri mici şi medii primind tratament, comparativ cu 58% în ţările cu venituri ridicate.

"Dacă medicamentele nu sunt gratuite, cei mai săraci şi mai vulnerabili pacienţi pot fi nevoiţi să aleagă între hrană şi medicamente", a declarat Tom Frieden, preşedinte şi director executiv al organizaţiei de prevenire a bolilor cardiovasculare "Resolve to Save Lives".

În acest context, OMS insistă asupra faptului că un management eficient al hipertensiunii arteriale în ţările cu toate nivelurile de venit poate fi realizat prin includerea în sistemele de asistenţă medicală primară a medicamentelor generice "sigure, disponibile pe scară largă şi cu costuri reduse". 

Clara DIMA