De ce persoanele obeze și bolnavii de diabet sunt categorii de risc la COVID

Obezitatea este, la rândul ei, o pandemie cronică. Cele mai afectate zone sunt Europa, Rusia, America de Nord şi America de Sud, cât şi Orientul Mijlociu. Medicul Nicolae Mircea Panduru, specialist în Diabet şi Nutriţie la MedLife susţine că „pandemia” de obezitate a evoluat foarte mult în ultimii 30-40 de ani.

În România, studiile arată ca una din 9 persoane suferă de diabet, mai exact, 11% din populaţie. „Predicţiile făcute în 2007 pentru 2025 au fost deja depăşite în 2016, în ceea ce priveşte diabetul zaharat la nivel mondial. În clipa de faţă, pentru fiecare pacient cu diabet zaharat diagnosticat, mai există încă unul nediagnosticat”, spune medicul.

Specialistul atrage atenţia asupra faptului că harta COVID-19 corespunde cu aceleaşi zone unde obezitatea şi diabetul zaharat sunt problematice în rândul populaţiei: America de Nord, America de Sud, Rusia, Europa şi Orientul Mijlociu.

Specialistul în diabet şi nutriţie explică dacă putem vorbi despre o intersecţie periculoasă între aceste trei pandemii. „Virusul SARS CoV-2 vine la pacienţii bolnavi de diabet şi obezitate pe un plămân deja afectat”, spune doctorul.
Mecanismele funcţionale respiratorii sunt afectate la bolnavii de obezitate iar presiunea intra-abdominală crescută duce la ascensionarea diafragmei şi la suprasolicitarea muşchilor respiratorii şi, în timp, la scăderea acestor muşchi. Aşa cum spune medicul Mircea Panduru, aceste modificări se traduc în scăderea capacităţii funcţionale şi capacităţii vitale pulmonare.

„La pacientul obez şi diabetic apare şi neuropatia autonomă pulmonară, care se manifestă şi prin disfuncţie simpatică şi parasimpatică, dar şi afectează modificarea calibrului căilor aeriene. În plus, apare un răspuns ventilator deficitar la hipoxie. Toate acestea favorizează infecţia şi, ca să punem cireaşa pe tort, în diabetul zaharat poate să apară şi neuropatia nervului frenic care accentuează şi mai mult disfuncţia pulmonară. Chiar dacă este puţin cunoscută această complicaţie pulmonară în diabetul zaharat şi chiar dacă există afectare pulmonară în obezitate, aş vrea să subliniez faptul că pacientul cu diabet şi obezitate nu este numai un pacient cu afectare pulmonară”, mai spune specialistul.

Pacientul cu diabet şi obezitate suferă de o afectare multiorganică, deoarece, aşa cum menţionează medicul, în corpul acestuia, aproape nu există niciun organ neafectat.
Bolile de tipul obezităţii şi diabetului intră în calculul riscului de infecţie cu SARS-CoV-2. Sunt peste 145 de modele de predicţie ale infecţiei, iar peste 50 de modele prognostice au fost deja publicate (progresie severă, mortalitate, admisia în ATI, intubare, durata spitalizării), arată medicul.

Obezitatea creşte riscul de infectare cu SARS CoV-2, după contact, cu 25-40%, în funcţie de magnitudinea obezităţii şi de scorul folosit. Între indicele de masă corporală şi riscul de infecţie cu noul coronavirus există o relaţie în formă de J. Adică, după ce indicele de masă corporală depăşeşte 30-39 de kilograme pe metru pătrat, riscul se plafonează.

În ceea ce priveşte diabetul zaharat, studiile arată că această boală, cu sau fără complicaţii, este cea mai importantă comorbiditate care influenţează riscul de infecţie cu SARS-CoV-2, după infarctul miocardic.

„Toate aceste scoruri reuşesc să identifice undeva între 73 şi 81% din pacienţii care urmează să se infecteze cu SARS CoV-2”, mai spune specialistul.

Obezitatea nu afectează doar riscul de infecţie, ci şi riscul de evoluţie severă a bolii COVID-19.