De ce unii bolnavi fac forme severe ale COVID
Dimensiune font:
Un studiu realizat de experţii Royal Infirmary-Edinburgh explică de ce unele persoane infectate cu noul coronavirus pot fi asimptomatice, iar altele pot face şi forme severe ale bolii, care necesită internarea la terapie intensivă.
Timp de câteva luni, specialiştii au analizat ADN-ul pacienţilor din peste 200 de unităţi de terapie intensivă care funcţionează spitalele din Marea Britanie. Au fost scanate genele fiecărei persoane, inclusiv cele responsabile de combaterea infecţiilor. Aceste genomuri au fost apoi comparate cu ADN-ul oamenilor sănătoşi pentru a identifica diferenţele, arată nature.com. Astfel, a fost descoperit că o genă numită TYK2 poate fi „defectă“. „Din această cauză, celulele imune ajung să fie mai «furioase» şi foarte inflamatorii“, a explicat Kenneth Baillie. Din fericire, există o clasă de medicamente antiinflamatoare, utilizate deja pentru afecţiuni precum artrita reumatoidă, care vizează acest mecanism biologic. „Unul dintre acestea este Baricitinib, care devine un candidat viabil pentru un nou tratament, dar, desigur, trebuie să facem studii clinice la scară largă“, a spus dr. Baillie. Prea puţin interferon Diferenţe genetice s-au mai găsit şi la o genă numită DPP9, care joacă un rol în controlarea inflamaţiilor, dar şi la cea denumită OAS, care ajută la stoparea multiplicării virusului. Apoi, la pacienţii aflaţi la terapie intensivă s-au descoperit diferenţe şi la gena IFNAR2, care are o legătură directă interferonul, o puternică moleculă antivirală. Aceasta ajută la declanşarea sistemului imunitar de îndată ce este detectată o infecţie. Din cauza anomaliilor descoperite la IFNAR2, organismul infectat produce mai puţin interferon, fapt care oferă noului coronavirus un avantaj, permiţându-i să se înmulţească rapid, ducând la o boală mai severă. Astfel, interferonul poate fi administrat ca tratament, cu toate că, iniţial, un studiu clinic al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii a concluzionat că nu a ajutat prea mult pacienţii foarte bolnavi. „Administrat în primele două, trei, patru zile de infecţie, interferonul ar funcţiona, deoarece în esenţă ar furniza molecula pe care (pacientul - n.red.) nu o produce“, a declarat profesorul Jean-Laurent Casanova, de la Universitatea Rockefeller din New York.
Puncte preluare anunturi "Evenimentul Regional al Moldovei" in Iasi
<
Adauga comentariul tau