Microparticule de plastic, descoperite pentru prima dată în sângele uman

Poluarea cu microparticule de plastic a fost detectată pentru prima dată în sângele uman, oamenii de ştiinţă identificând asemenea particule minuscule la aproape 80% dintre persoanele testate, relatează joi The Guardian.

Descoperirea demonstrează că particulele pot călători în corp şi se pot depozita în organe. Impactul asupra sănătăţii este încă necunoscut. Însă, cercetătorii sunt îngrijoraţi deoarece microparticulele de plastic provoacă daune celulelor umane în laborator şi se ştie deja că, în cazul poluării atmosferice, particulele din aer pătrund în organism şi provoacă anual milioane de decese premature.

Cantităţi uriaşe de deşeuri de plastic sunt aruncate în mediu, iar microplasticele contaminează în prezent întreaga planetă, de la vârful Muntelui Everest până la cele mai adânci oceane. Se cunoştea deja că oamenii ingerează particulele minuscule prin hrană şi apă, şi le inspiră din aer şi au fost găsite dovezi ale prezenţei acestora în probe de fecale prelevate de la bebeluşi şi adulţi.

Oamenii de ştiinţă au analizat probe de sânge de la 22 de donatori anonimi, toţi adulţi sănătoşi şi au identificat particule de plastic la 17 dintre aceştia. Jumătate dintre probe conţineau tereftalat de polietilenă (PET), utilizat în mod obişnuit pentru sticlele de băuturi, în timp ce o treime conţinea polistiren, folosit pentru ambalarea alimentelor şi a altor produse. Un sfert din probele de sânge conţineau polietilenă, din care sunt fabricate pungile de plastic.

"Studiul nostru reprezintă primul indiciu că avem particule de polimer în sânge - este un rezultat major", a declarat profesorul Dick Vethaak, ecotoxicolog la Vrije Universiteit din Amsterdam, Ţările de Jos. "Însă, trebuie să extindem cercetarea şi să creştem dimensiunile eşantioanelor, numărul de polimeri evaluaţi etc.", a precizat el, adăugând că sunt deja în curs studii suplimentare efectuate pe mai multe grupuri.

"Este, cu siguranţă, de înţeles să fim îngrijoraţi", a declarat Vethaak pentru The Guardian. "Particulele sunt acolo şi sunt transportate în tot corpul", a notat el.

Cercetătorul a spus că studii anterioare au constatat că microplasticele sunt de zece ori mai prezente în fecalele bebeluşilor comparativ cu persoanele adulte şi că sugarii hrăniţi cu biberoane de plastic înghit milioane de microparticule de plastic pe zi.

"Mai ştim, în general, că bebeluşii şi copiii mici sunt mai vulnerabili la expunerea la substanţe chimice şi la particule", a spus el. "Asta mă îngrijorează foarte mult", a adăugat cercetătorul.

Noul studiu, publicat în jurnalul Environment International, a adaptat tehnicile existente pentru a se putea detecta şi analiza particule mici, de până la 0,0007 mm. Unele dintre probele de sânge au prezentat două sau trei tipuri de plastic. Echipa a utilizat ace de seringă din oţel şi tuburi de sticlă pentru a evita contaminarea şi a testat nivelurile de microparticule de plastic folosind probe martor.

Vethaak a precizat că tipul şi cantitatea de particule de plastic au variat considerabil între probele de sânge. "Acesta este, însă, un studiu de pionierat", a spus el, adăugând că este nevoie acum de cercetări suplimentare. El a spus că diferenţele ar putea reflecta expunerea pe termen scurt înainte de recoltarea probelor de sânge, cum ar fi consumul unei băuturi dintr-un pahar de cafea căptuşit cu plastic sau purtarea unei măşti faciale din plastic.

"Marea întrebare este ce se întâmplă în corpul nostru", a spus Vethaak. "Sunt aceste particule reţinute în organism? Sunt transportate către anumite organe, trec de bariera hematoencefalică? Şi sunt aceste niveluri suficient de ridicate pentru a declanşa o afecţiune? Trebuie urgent să finanţăm cercetări suplimentare pentru a putea afla", a precizat el.

Noul studiu a fost finanţat de Organizaţia Naţională Olandeză pentru Cercetare şi Dezvoltare în Sănătate, alături de Common Seas, care activează în domeniul reducerii poluării cu plastic.

"Producţia de plastic se va dubla până în 2040", a declarat Jo Royle, fondatoarea organizaţiei Common Seas. "Avem dreptul să ştim ce efecte are tot acest plastic asupra corpului nostru", a adăugat ea.

Common Seas, împreună cu peste 80 de ONG-uri, oameni de ştiinţă şi parlamentari, solicită guvernului Regatului Unit să aloce 15 milioane de lire sterline pentru studiul impactului plasticului asupra sănătăţii umane. Uniunea Europeană finanţează deja cercetări asupra impactului microplasticelor asupra fetuşilor şi bebeluşilor şi sistemului imunitar, notează The Guardian.

Un studiu recent a constatat că microparticulele de plastic se pot fixa pe membranele exterioare ale globulelor roşii şi pot limita capacitatea acestora de a transporta oxigen. Astfel de particule au fost găsite şi în placenta femeilor însărcinate, iar la exemplare gestante de şobolan s-a observat că trec rapid prin plămâni şi ajung în inimile, creierul şi alte organe ale fetuşilor.

O nouă cercetare la care Dick Vethaak a fost coautor, revizuită de alţi oameni de ştiinţă şi publicată marţi, a evaluat riscul de cancer şi a concluzionat: "Cercetări mai detaliate asupra modului în care micro şi nano plasticele afectează structurile şi procesele corpului uman şi dacă şi cum pot transforma ele celulele inducând carcinogeneza (proces de formare a tumorilor canceroase - n.a.), sunt necesare urgent, în special în contextul creşterii exponenţiale a producţiei de plastic. Problema devine din ce în ce mai urgentă cu fiecare zi". AGERPRES