Micul dejun, cea mai importantă masă a zilei: Ce trebuie să mănânci pentru o memorie bună

Micul dejun este considerată cea mai importantă masă a zilei iar alimentele consumate influențează memoria și starea de stres

O zi fără stres se cunoaşte de dimineaţă: Ce trebuie să mănânci la micul dejun pentru o memorie bună. Colina din gălbenuşul de ou ajută la îmbunătăţirea memoriei şi a funcţiilor cognitive, iar seminţele de chia susţin sănătatea sistemului nervos. Nutriţionistul Peggy Kostopoulos explică ce ar trebui să conţină prima masa a zilei pentru a susţine nivelul de sănătate al organismului.

Un studiu recent confirmă că eliminarea micului dejun nu ajută la pierderea în greutate. Mai mult, Peggy Kostopoulos, nutriţionist holistic, explică importanţa acestei mese şi ce ar trebui să conţină micul dejun pentru a îmbunătăţi funcţiile creierului şi pentru a scădea nivelul de stres.

Specialista susţine că proteinele, fibrele şi grăsimile sănătoase nu ar trebui să lipsească dimineaţa de pe masă

Proteine

Un ou oferă şase grame de proteine, adică 13% din cantitatea de care avem nevoie zilnic. În plus, albuşurile de ou sunt bogate în potasiu, un mineral esenţial pentru buna funcţionare a organismului. Dacă sunteţi la dietă, puteţi consuma doar albuşul, conţine doar 17 calorii şi 0% grăsime.

„Ouăle întregi asigură o doză sănătoasă de proteine şi grăsimi care garantează senzaţia de saţietate. În plus, colina din gălbenuş ajută la îmbunătăţirea memoriei şi a funcţiilor cognitive“

Fibre

O dietă bogată în fibre scade nivelul colesterolului din sânge şi atenuează aportul de calorii pe parcursul zilei. Începeţi ziua cu alimente bogate în fibre, iar astfel veţi scădea şansele de a experimenta nevoia de a ronţăi între mese.

Ovăzul, de exemplu, conţine o serie de vitamine importante, minerale, antioxidanţi şi fibre. Poate fi combinat cu zmeura care, la rândul ei, furnizează aproximativ 8 grame de fibre (o cană). Şi nucile sau seminţele de chia sunt o sursă bună de fibre la micul dejun. Bogate în magneziu, acestea susţin sănătatea sistemului nervos. De asemenea, activează multe enzime necesare producţiei de energie.

Deoarece vitaminele B şi magneziul ajută la creşterea secreţiei de serotonină, ele pot contribui şi la reglarea stării de spirit şi la scăderea nivelului de stres. Alte variante de alimente bogate în fibre mai sunt bananele, căpşunile, perele, brioşele din tărâţe şi pâinea prăjită.

Alimente bogate în grăsimi sănătoase

Corpul are nevoie de grăsimi pentru a absorbi substanţele nutritive. Grăsimea stimulează memoria şi ajută la creşterea secreţiei anumitor hormoni. Ciocolata neagră, somonul, ouăle şi avocado sunt doar câteva din opţiunile pe care le putem include în micul dejun.

De exemplu, avocado conţine mai multă grăsime decât o mulţime de surse animale. Bogat în acid oleic, acesta ajută la arderea grăsimilor şi previne diabetul de tip 2. Conţine cu 40% mai mult potasiu decât bananele şi poate fi adăugat în omletă, alături de câteva frunze de spanac.