O nouă epidemie îi îngrijorează pe oamenii de știință. Efectele au început deja să își facă simțite prezența

Sute de milioane de oameni s-au îmbolnăvit de COVID-19, iar aproximativ 5,7 milioane au murit, în ultimii doi ani. Însă pandemia de coronavirus a dus la apariția unei pandemii cel puțin la fel de periculoase.

Ca urmare a restricțiilor impuse în ultimii doi ani, mulți angajați au fost nevoiți să lucreze de acasă, iar acest lucru nu a dus la o relaxare a lucrurilor, ci dimpotrivă. Tot mai mulți au ajuns să muncească până la epuizare. Iar efectele burnout-ului au început să apară.

Unii au ajuns la spital, alții au demisionat pur și simplu.

Până și bogații întră în burnout

Burnout-ul a afectat toate clasele sociale. Chiar și cele superioare. Mulți oameni bogați sunt iraționali când vine vorba despre muncă. Deși ei au cea mai mică nevoie de a câștiga mai mulți bani, muncesc cel mai mult, scrie theguardian.com.

 

Titanii miliardari din industria tehnologiei se laudă cu o sută de ore de muncă pe săptămână chiar dacă nu acest lucru le crește prețul acțiunilor companiilor lor sau îi îmbogățește și mai mult.

Americanii cu studii superioare au cea mai mare putere medie de câștig, dar de obicei lucrează mai mult și petrec mai puțin timp liber decât oamenii cu o educație mai puțin formală.
Ads

De asemenea, mulți profesioniști americani mai în vârstă, cu multe economii pentru pensionare, continuă să apară la birou.

Sunt mulți oameni care spun că nu mai lucrează pentru bani, ci pentru că iubesc ceea ce fac și contribuie la un efort colectiv. Însă, în ultimii ani, diferența dintre idealurile oamenilor despre muncă și realitate este mai mare decât era în trecut.

Ceea ce ne motivează să muncim până la epuizare este promisiunea că, dacă muncești din greu, vei trăi o viață bună: nu doar o viață de confort material, ci o viață de demnitate socială, caracter moral și scop spiritual. Însă, se pare, lucrurile nu stau, de cele mai multe ori, așa.

”Această promisiune, însă, este în mare parte falsă. Este ceea ce filosoful Platon a numit „minciuna nobilă”, un mit care justifică aranjarea fundamentală a societății. Platon a învățat că dacă oamenii nu ar crede minciuna, atunci societatea ar cădea în haos. Și o minciună nobilă ne face să credem în valoarea muncii grele.

Muncim pentru profitul șefilor noștri, dar ne convingem că obținem o poziție înaltă în societate.
 

Sperăm că jobul își va îndeplini promisiunea și speranța ne face să punem ore suplimentare, să ne asumăm proiectul suplimentar și să trăim cu lipsa unei măriri de salariu sau a recunoașterii de care avem nevoie”, a explicat un profesor american pentru The Guardian.

Oamenii muncesc pentru a scăpa de anxietate, însă și-o adâncesc

În 2022, este greu pentru orice lucrător să știe dacă valorează ceva pentru angajatorul său. În prezent, par să fie apreciați doar cei care muncesc ore întregi peste program, iar acest lucru creează anxietate, pe care mulți încearcă să o înăbușe printr-o muncă mai intensă.

”Pentru a ne calma anxietatea, muncim prea mult fără recompensă adecvată, fără autonomie, fără corectitudine, fără conexiuni umane și în conflict cu valorile noastre. Devenim epuizați, cinici și ineficienți”, se mai arată în articolul din The Guardian.

Epuizarea profesională, un sindrom acutizat de munca de acasă

Din living sau bucătărie, din biroul improvizat în balcon, mulți angajați din România au fost nevoiți să lucreze de la debutul pandemiei jonglând cu sarcinile profesionale și atmosfera din familie. Potrivit rezultatelor unui sondaj realizat de Bestjobs și citate de risco.ro, 4 din 10 angajați români au avut un an mai greu în 2021. Statisticile arată că 47% dintre ei nu au reușit să echilibreze viață personală cu volumul de muncă și cred că au suferit sau suferă de burnout. În 2020 statisticile indicau sub 30% dintre angajații intervievați în aceasta situație.
Ads

Printre factorii de stres menționați de respondenți se numără: volumul mare de muncă (23,4%), epuizarea psihică (22,7%), pandemia și starea de anxietate pe care o provoacă (19,7%).

Mulți s-au arătat afectați de sarcinile de serviciu extrem de stresante și dificile, 47% dintre angajații care au răspuns întrebărilor din sondaj au precizat programul haotic și cerințele tot mai mari din partea angajatorilor care le-au provocat stări de burnout.

Epidemia demisiilor după pandemia de COVID-19

Fenomenul numit „Marea Demisie”, care le dă bătaie de cap firmelor din Statele Unite și Europa de Vest a ajuns și în România. Potrivit unui studiu recent, citat de Digi 24, 1 din 5 români ar fi gata să renunțe la locul de muncă fără a avea alte oferte la îndemână.

Psihologii spun că situația apare după doi ani de pandemie, în care angajații au suferit fie de suprasolicitare, fie de incertitudine. Urmează o etapă în care companiile se vor lupta să îşi păstreze angajaţii.

Cei mai predispuși să plece fără să aibă o alternativă deja stabilită sunt tinerii, cei care se află la început de carieră, cei până în 25-35 de ani, indiferent de domeniul în care lucrează. Este vorba despre o generație care nu este dispusă să accepte compromisuri din partea angajatorilor.

Psihologii spun că pandemia a schimbat modul în care oamenii se raportează la locurile lor de muncă. Iar angajatorii sunt nevoiți acum să se adapteze la o nouă situație și să încerce să își păstreze angajații.