Un anticorp ar putea vindeca bolile hepatice grave

În prezent, nu există niciun medicament pentru tratarea bolii ficatului gras non-alcoolic, care afectează multe persoane cu diabet zaharat de tip 2, și care poate duce la alte boli hepatice grave.

 Un studiu condus de cercetătorii de la Institutul Karolinska a identificat acum un medicament candidat pentru tratamentul ficatului gras non-alcoolic.
Studiul preclinic, publicat în Journal of Hepatology, indică faptul că un anticorp care blochează proteina VEGF-B prezintă o posibilă opțiune terapeutică pentru boala ficatului gras.

„Ficatul gras este asociat cu mai multe boli grave și, uneori, fatale”, spune primul autor al studiului, Annelie Falkevall, cercetător la Departamentul de Biochimie Medicală și Biofizică, de la Institutul Karolinska, Suedia. „Cu ajutorul principiului terapeutic pe care l-am dezvoltat, ar putea fi posibilă prevenirea ficatului gras și, sperăm, scăderea riscului de insuficiență hepatică și de cancer hepatic terminal”, a mai spus ea.

Timp de decenii, obezitatea și supraponderabilitatea au fost o boală comună la nivel mondial care, printre alte probleme, a provocat o creștere bruscă a incidenței diabetului de tip 2. Potrivit Asociației suedeze de diabet, numai în Suedia există 500.000 de cazuri de diabet, dintre care 85-90% sunt de tip 2.

Creștere semnificativă a riscului de cancer de ficat

Supraponderabilitatea cronică și diabetul zaharat de tip 2 cresc riscul de apariție a bolii ficatului gras non-alcoolic (NAFLD), care este cea mai frecventă cauză a bolilor hepatice cronice, cum ar fi insuficiența hepatică și cancerul hepatic, în Europa și SUA.

Țesutul adipos alb are o capacitate remarcabilă de a stoca energie sub formă de lipide, dar în cazul obezității cronice și, adesea, a diabetului de tip 2, aceasta nu este suficientă, iar concentrația de acizi grași din sânge crește. Prin urmare, aceștia sunt depozitați în altă parte, inclusiv în ficat. Nu numai că acumularea de grăsime în ficat interferează cu secreția de glucoză și duce la rezistența la insulină, dar crește și pericolul de deteriorare permanentă a unuia dintre cele mai importante organe ale corpului.

NAFLD afectează peste 100 de milioane de adulți, iar cercetările anterioare indică un risc de 17 ori mai mare de cancer la ficat la persoanele cu NAFLD.
La persoanele cu diabet de tip 2, incidența NAFLD este de 25% până la 29%.
În prezent, nu există medicamente aprobate pentru tratarea NAFLD.

Anticorpii blochează eliberarea de acizi grași

Cercetătorii de la Karolinska, CIBERDEM și CIBEROBN din Spania, CSL Behring din SUA și CSL Innovation din Australia, au studiat acum o nouă metodă pentru a limita dezvoltarea ficatului gras.

Pentru studiu, cercetătorii au avut acces la un medicament candidat sub forma unui anticorp împotriva proteinei VEGF-B (factorul B de creștere al endoteliului vascular), care controlează eliberarea de acizi grași din țesutul adipos alb.

„Am identificat o nouă metodă de tratare a bolii ficatului gras, care presupune menținerea acizilor grași în țesutul adipos, astfel încât aceștia să nu se împrăștie și să se acumuleze în ficat”, spune autorul corespondent al studiului, Ulf Eriksson, profesor la Departamentul de Biochimie și Biofizică Medicală, la Karolinska.

„Rezultatele noastre arată că blocarea farmacologică a căii de semnalizare VEGB-B la șoareci previne acumularea de grăsime în ficat și reduce riscul de NAFLD”, precizează prof. Eriksson.

Studiul a fost efectuat pe șoareci normali (de control) și modificați genetic, care au primit diete diferite și au fost tratați cu noul medicament candidat.

Cercetătorii au studiat, de asemenea, țesutul adipos de la 48 de pacienți care urmau să fie supuși unei operații bariatrice. O jumătate din grup avea NAFLD, iar cealaltă jumătate nu.

Rezultatele relevă o corelație clară între nivelul de semnalizare VEGB-B în țesutul adipos alb și prezența NAFLD.

„Următorul pas pentru a duce mai departe acest medicament candidat interesant este includerea sa într-un program de testare clinică”, spune profesorul Eriksson.