Celebrul decret de interzicere a avortului dat de Ceaușescu a ucis peste 10.000 de femei

Pe vremea comunismului, aproximativ 10.000 de femei au murit ca urmare a decretului dat de Ceausescu in 1966 pentru interzicerea avorturilor.

Celebrul Decret 770 a ucis sau a provocat rani fizice si psihice la fel de rele ca moartea. "Evenimentul zilei" va prezinta citeva dintre dramele femeilor care au incercat clandestin sa scape de sarcinile nedorite, povestite de medicii Epocii de Aur.

"Din disperare, femeile recurgeau la gesturi demente" pentru a scapa de o sarcina nedorita, spune medicul primar Elena Borza, cu o activitate de 32 de ani in domeniu. Ele foloseau sare, dero sau orice solutie despre care se vorbea ca poate ajuta la eliminarea sarcinii. Fierbeau leandru, patrunjel, cozi de muscata sau tot felul de alte plante.

Ficatul, ca un portofel

"Sau fierbeau vinul negru foarte concentrat, cu continut de tanin, substanta toxica, pe care il beau si ajungeau la insuficienta hepatica", mai spune Borza. "Ficatul capata dimensiunile unui portofel si nu mai era nimic de facut pentru a le salva", adauga ea.

"Apoi, invatasera sa-si repereze intrarea in uter, sa-si monteze o sonda si foloseau obiecte ascutite cu care ajungeau sa-si strapunga organele interne", isi aminteste medicul.

Tentativa de avort cu soda

Medicul Nicolae Paris isi aminteste ca un militian dintr-o comuna de linga Bucuresti a venit la spital cu o fata inalta, frumoasa, de 18 ani. Incercase sa avorteze cu ajutorul unei femei "binevoitoare", care ii introdusese in uter o solutie alcoolica cu soda de rufe si dero.

"Fata nu avortase inca, sarcina era compromisa, iar tesutul uterin ii fusese necrozat, ceea ce i-a provocat o insuficienta hepato-renala (disfunctie a ficatului si rinichilor - n.r.). Tensiunea ii era la patru", povesteste doctorul. Tinara a murit pe masa de operatie.

Medicii romani erau discreditati

Teama de a se prezenta la medic venea din ideea larg raspindita ca femeia care ajungea la spital si nu marturisea ca a facut avort si cine i l-a provocat era lasata sa moara. "Total fals", spune Nicolae Paris. "Probabil ca un asemenea zvon fusese lansat de Securitate pentru a discredita corpul medical si pentru a inspaiminta femeile, deopotriva", adauga el.

Totusi, el isi aminteste ca printre medici erau si personaje care faceau politica guvernului. De exemplu, un director de spital "a facut un scandal monstru la un raport de garda aflind ca unul dintre colegii mei sfatuia femeile ca, dupa contactul sexual, sa faca spalaturi vaginale folosind apa in care sa puna o lingurita de otet", pentru a preveni o sarcina nedorita.

Nici afirmatia ca medicii efectuau avorturi pentru femeile rrome nu are acoperire, spune Paris. "Pur si simplu ele aveau dreptul sa avorteze deoarece atingeau relativ repede numarul de patru, cinci copii, mentionat in lege".

Cind se ocolea spitalul, chiuretajele se faceau in case clandestine. "Am avut colegi care o faceau pentru bani, dar si pentru ca nu acceptau sa vada femeia facind gesturi disperate", spune doctorita Borza.

Control ginecologic obligatoriu

O data pe luna, femeile din fabrici si uzine erau obligate sa se prezinte la un control ginecologic. Prin asta se urmarea depistarea precoce a unor boli si aparitia sarcinilor sau urmele unui eventual avort.

"Era un lucru bun", spune doctorul Paris, pentru ca astfel erau depistate din timp semnele unor afectiuni precum leziunile colului uterin, formatiuni care duc la cancer, dar pot fi tratate daca sint descoperite timpuriu. Fiecare medic ginecolog avea de mers prin doua-trei fabrici, o data pe luna.

"Aici luam legatura cu sefa de sindicat si ii spuneam sa le comunice celor care se temeau de sarcina ca pot sa nu se prezinte", adauga medicul.

Doctorita Borza isi aminteste cit de istovitoare era activitatea pentru medic: "Intr-o zi am consultat 300 de femei. Se intimpla sa lucram cu militianul in spate. De multe ori, la depistarea unei sarcini incercam sa comunicam discret cu femeia si sa-i spunem ce se intimpla", povesteste ea.

Orice incercare se oprea la Ceausescu

Au existat si oameni care au facut presiuni asupra sistemului, medici, tehnicieni si mai ales demografi care au incercat sa obtina derogari de la decret macar pentru femeile cu afectiuni foarte grave, spune dr. Alin Stanescu, consilier al ministrului sanatatii si director al Institutului pentru Ocrotirea Mamei si Copilului.

"Ministerul, in perioada respectiva, a facut nenumarate propuneri pentru liberarizarea sistemului", povesteste Stanescu, fost membru in Ministerul Sanatatii pe vremea comunistilor, ca medic pediatru, in perioada 1974-1980.

"S-a incercat prin lobby, prin comisii de femei, sa se influenteze decizia la nivel inalt", a adaugat acesta. Dar totul se oprea la nivelul format din doar doua persoane, Nicolae si Elena Ceausescu, a precizat Stanescu.

Decretul libertatii a provocat o avalansa

Dupa ce Decretul 770 a fost abrogat pe 26 decembrie 1989, medicii ginecologi au fost asaltati de cereri de avort, "o avalansa de solicitari care a durat circa doi ani", dupa cum spune Elena Borza.

In timp, Ministerul Sanatatii a instituit un program de planificare familiala, iar in 2004 s-a inregistrat cea mai scazuta rata a avorturilor din Romania postcomunista: 0,8 sarcini intrerupte la o nastere, comparativ cu trei sarcini intrerupte la o nastere in 1990, cind Romania a condus in topul mondial al avorturilor, potrivit doctorului Stanescu.

"Romanii aveau nevoie sa fie eliberati din toate punctele de vedere, iar aceasta a fost una dintre cai. Ca a fost o interpretare aberanta a acestui act, este altceva", mai spune doctorita Borza, referindu-se la readucerea avorturilor in legalitate si la numarul mare de intreruperi de sarcina inregistrat dupa aceea in tara.

Mijloacele contraceptive erau limitate si de multe ori lipseau de pe piata. Nu era interzisa folosirea acestor mijloace de contraceptie, dar nici nu era incurajata folosirea lor. Medicul Nicolae Paris isi aminteste
ca erau femei care plecau in excursie in URSS pentru a-si cumpara de acolo sterilete, cu care veneau apoi la medic sa le fie puse.

Pentru efectuarea unui avort, era nevoie sa se formeze ad-hoc o comisie din trei medici. Ei contrasemnau foaia de observatie in care se indica necesitatea intreruperii sarcinii. Apoi trebuia anuntata procuratura, pentru ca doctorul sa poata desigila trusa de chiuretaj. Aceasta era calea de partid si de stat, cea birocratica, dar care, de cele mai multe ori, nu era respectata.

Femeile care marturiseau ca si-au provocat singure avortul primeau o amenda penala. "Daca modul in care femeia isi provoca avortul nu avea consecinte asupra sanatatii ei, nu mentionam in foaie intreruperea de sarcina. Altminteri, nu aveam incotro. Daca declara ca altcineva i-a facut avortul, lucrurile se complicau", povesteste Nicolae Paris.