Dora Ratjen, bărbatul care a concurat ca femeie la Olimpiada lui Hitler din 1936

 Cazului „Dora Ratjen” a apărut pe fundalul unor puternice controverse și tulburări sociale. În 1936, Olimpiada de Vară s-a ținut la Berlin. Avea să rămână în istorie drept „Olimpiada Nazistă” sau „Olimpiada lui Hitler”, eveniment în jurul căruia multe controverse legate de politicile celui de-Al Treilea Reich au reținut atenția opiniei publice.

Adolf Hitler vedea Jocurile Olimpice ca pe un mijloc de a-și promova ideile privind superioritatea germană, însă planul său a avut repercusiuni serioase. Asta, în principal datorită lui Jesse Owens, un atlet afro-american care a câștigat patru medalii de aur, zdrobind ideile promovate de Hitler.

 

 

Pe de altă parte, o problemă care nu a fost menționată în timpul Olimpiadei avea să iasă la iveală doi ani mai târziu, ca o ciudățenie (așa cum era numită atunci) care a avut drept rezultat sfârșitul carierei sportive a unei anumite persoane.

„Ciudățenia” în cauză era cazul Dorei Ratjen, un atlet german a cărui înfățișare l-a făcut pe un mecanic al căilor ferate să raporteze poliției că la bordul trenului său se afla „un bărbat îmbrăcat ca o femeie”. 

Asta se întâmpla la 21 septembrie 1938, în Magdenburg, Germania, în timp ce Ratjen călătorea de la Viena la Koln. Ratjen se întorcea de la Campionatul European de Atletism, unde tocmai câștigase o medalie de aur și stabilise recordul mondial pentru femei la săritura în înălțime.

Cu doar doi ani înainte de acest incident, la Olimpiada din 1936, câștigase locul al patrulea la săritura în înălțime pentru femei, fără ca fizicul său masculin să atragă atenția cuiva. Totuși, după ce Dora a fost reținută în Magdenburg, s-a decis să spună poliției întreaga sa poveste, fiind amenințată că va fi dezbrăcată și examinată cu forța.

„E băiat! De fapt, e fată…”

A urmat o serie de interogatorii care l-au implicat și pe tatăl său, Heinrich, care a declarat următoarele:

„Nu eram la căpătâiul soției mele în timpul nașterii, ci mă aflam în bucătărie. Când copilul s-a născut, moașa mi-a spus: Heini, e băiat!Însă, după cinci minute, mi-a spus că, de fapt, e fată.”

Și Dora a depus mărturie în legătură cu situația sa medicală deosebită. A mărturisit că, de fapt, era bărbat, dar fusese crescut ca fată. 

„Părinții mei m-au crescut drept fată. Prin urmare, am purtat haine de fată în toată copilăria mea. Însă, la vârsta de 10 sau 11 ani am început să-mi dau seama că nu eram fată, ci băiat. Totuși, nu mi-am întrebat niciodată părinții de ce trebuia să port haine de fată chiar dacă eram băiat.”

Stenograma interogatoriului a fost descoperită de ziarul Der Spiegel, care a publicat un articol în 2009, aruncând lumină asupra cazului uitat al atletei.

 

 

Deși s-ar putea crede că Dora nu își dorea să vorbească despre această chestiune, raportul poliției arată că omul a fost sincer ușurat pentru faptul că putea să scoată la lumină problema care îl obligase să își ascundă identitatea adevărată față de alți atleți, precum și față de femei, în general.

În ceea ce privește înfățișarea Dorei, nu era ceva neobișnuit ca atletele să aibă trăsături fizice care ar putea fi descrise drept „masculine”, cum ar fi mușchii puternici și o voce mai groasă. Dora avea un aspect masculin, însă același lucru era valabil și pentru alte sportive. 

A doua zi după declarație, a fost adus un medic al poliției care să stabilească dacă Dora Ratjen era sau nu era bărbat. După ce a concluzionat că trăsăturile sexuale secundare erau în mod clar masculine, doctorul i-a examinat organele genitale.

Deși era sigur că Dora era bărbat, doctorul a observat prezența unei anomalii anatomice sub formă de țesut cicatrizat, aflată sub organul genital masculin. Doctorul a tras concluzia că această anomalie nu îi permitea lui Ratjen să întrețină relații sexuale.

 

 

Această bizară bucată de piele explica și motivul pentru care sexul Dorei fusese greșit identificat la naștere. După ce doctorul a confirmat faptul că Dora era bărbat, la Berlin s-a trimis următorul mesaj:

„Campioana europeană la săritura în înălțime, Dora Ratjen, nu este femeie, ci bărbat. Vă rugăm să notificați de îndată Ministerul Sportului. Așteptăm dispoziții prin radio.”

 

Dora Ratjen este istorie. Heinrich merge mai departe

În curând, a urmat o avalanșă de măsuri retroactive, iar Dorei i s-a interzis să mai participe la alte competiții sportive. Medalia de aur câștigată la Viena a fost returnată și oferită femeii care câștigase locul al doilea la Campionatul European de Atletism.

Dora, care a fost în curând numită Heinrich, nu s-a supărat. Heinrich a moștenit barul părinților săi și l-a administrat pentru tot restul vieții, trăind foarte retras și refuzând vizitele și interviurile jurnaliștilor.

 

 

Totuși, controversele au reapărut după un articol din 1966 al revistei Time, care susținea că Ratjen fusese un sportiv plantat de Partidul Nazist ca să pozeze în femeie în timpul Olimpiadei din 1936.

Controversa a luat amploare atunci când Gretel Bergmann, fostă coechipieră a lui Ratjen, a susținut aceste acuzații. Bergmann era o atletă de origine germano-evreiască și fusese scoasă din echipă tocmai înainte de Olimpiada din 1936, din cauza rădăcinilor sale iudaice. 

Potrivit Wikipedia, a emigrat în Statele Unite în 1937, unde a trăit până la moartea sa, survenită în 2008. Este foarte probabil că lui Bergmann i s-a refuzat dreptul de a concura din cauza legilor naziste rasiale.

Însă, potrivit articolului din Der Spiegel, acuzația că Dora/Heinrich Ratjen a fost folosit(ă) drept înlocuitor pentru atleta evreică este falsă.

 

 

Teoria promovată de Time conținea ideea că Ratjen se dăduse drept femeie cu câțiva ani înainte de Olimpiadă, când, de fapt, fusese crescut drept fată de către părinții săi și ajunsese în echipă sub pretextul că era femeie.

Dintre puținele lucruri care se știu despre viața de mai târziu a lui Ratjen, cel mai clar este că a avut mari probleme în a se ajusta noului său rol de bărbat, după ce își petrecuse cea mai mare parte a vieții gândind și acționând altfel.