Cum ne influenţează aspectul banilor?

Odată cu apariţia cărţilor de credit, a sistemului PayPal şi cu folosirea altor tipuri de transferuri electronice, banii gheaţă sunt în declin. Asemeni CD-urilor şi cărţilor înaintea lor, bancnota tinde să devină o altă victimă a progresului tehnologic. Dar nu imediat.

Încă mai îndrăgim banii gheaţă şi se pare că manifestarea fizică a acestora poate avea o serie de efecte psihologice interesante asupra noastră. De exemplu, oamenii tind să cheltuiască mai mult când au bancnote mai mari, chiar dacă suma este aceeaşi. Cu alte cuvinte, ei cheltuiesc mai mult atunci când folosesc o bancnotă de 20 $ decât atunci când au patru bancnote de 5 $.

De asemenea, suntem ataşaţi emoţional de forma actuală a banilor noştri. Americanii continuă să fie împotriva introducerii monezii de un dolar, preferând încă bancnota, iar britanicii preferă lira lor în detrimentul euro.

Banii murdari

Dar care sunt efectele banilor murdari? Şi aici nu mă refer la banii care provin din activităţi ilegale, ci literalmente la bani murdari. 
Toate bancnotele circulă, adună tot felul de mizerii, inclusiv bacterii, chiar şi urme de droguri. De fapt, în Marea Britanie 80% dintre bancnote conţin urme de substanţe ilegale, de obicei cocaină - şi în mod surpinzător nu este vorba doar de un mit urban. Astfel de urme s-au găsit în aceleaşi procente şi în SUA şi în alte părţi ale lumii.

Fireşte că bancnotele murdare sunt înlocuite periodic. Obişnuita bancnotă de 1 $ din SUA este în circulaţie cam 18 luni, în timp ce pentru cele mai puţin folosite, cum ar fi cea de 100 $, perioada de circulaţie este de aproape nouă ani.  Ceea ce înseamnă că atunci când mergem la bancomat, vom obţine uneori o serie de bancnote nou-nouţe, iar alteori unele încreţite şi decolorate care se vede că au circulat de prea multe ori. Desigur că toată lumea le preferă pe cele nou-nouţe. Dar există vreo diferenţă între felul în care cheltuim bancnotele noi şi pe cele mototolite, vechi şi murdare?

Dorim să scăpăm de vechituri

Potrivit unui studiu recent aparţinând lui Muro şi Noseworthy (2012) se pare că această diferenţă există. Printr-o serie de experimente în care li s-au dat oamenilor bancnote vechi şi uzate, aceştia cheltuiau mult mai mult decât atunci când primeau bancnote nou-nouţe.

De exemplu, cei care primeau o bancnotă nouă de 20 $ cheltuiau în medie 3.68 $, iar cei cu bancnote vechi cheltuiau în medie 8.35 $.

Acelaşi lucru s-a întâmplat şi când participanţilor la experiment li s-a oferit ocazia să participe la jocuri de noroc. Bancnota nouă s-a dovedit un premiu mai tentant decât cea veche şi murdară. 80% dintre participanţi s-au arătat doritori să pună în joc o bancnotă veche pentru a câştiga una nouă, comparativ cu doar 23% dispuşi să joace o bancnotă nouă pentru a obţine una veche. Pare o nebunie, fiindcă suma de bani oferită era exact aceeaşi.

S-ar părea că în general preferăm să scăpăm de bancnotele vechi şi să le păstrăm pe cele noi. Dar lucrurile nu stau întotdeauna aşa; uneori banii murdari rămân în buzunarele noastre.

Toate tranzacţiile din studiul precedent au fost făcute de subiecţi pe cont propriu. Dar ce se întâmplă când mai sunt de faţă şi alţii?
Cercetătorii au descoperit că în public preferinţele noastre se inversează. Atunci când credem că alţi oameni ne privesc, preferăm să cheltuim bancnotele nou-nouţe în locul celor vechi, dacă avem de unde alege.

Studiul demonstează două lucruri interesante. În primul rând, faptul că bancnotele murdare ni se par respingătoare şi că dorim să scăpăm de ele. În al doilea rând, faptul că atunci când suntem priviţi de cineva preferăm să folosim bancnotele nou-nouţe, chiar dacă aceasta înseamnă să rămânem cu cele murdare. 

Încă odată iese în evidenţă ataşamentul emoţional faţă de obiecte neînsufleţite care, la suprafaţă, par interschimbabile. Oamenii din acest studiu se simţeau mult mai mândri când foloseau bancnote noi, decât atunci când le foloseau pe cele vechi. 

Din acelaşi motiv sunt persoane care încă iubesc discurile de vinilin şi apreciază mirosul de lemn şi atingerea hârtiei vechi dintr-o carte adevărată: forma fizică pe care o îmbracă lucrurile are un efect puternic asupra noastră; nu este vorba doar de informaţia pe care acestea o conţin.

Credit imagine: Adrian Clark (detaliu de pe bancnota de 20 £)