Statuia înfăţîşând gemenii Cleopatrei şi ai lui Marc Antoniu a fost (re)descoperită

Iniţial, statuia a fost descoperită în 1918, lângă templul Dendera, de pe malul vestic al Nilului, a fost achiziţionată de Muzeul Egiptean din Cairo, apoi catalogată sub numele de JE 46278.

Pe spatele statuii înalte de circa 10 metri sunt gravate stele, ceea ce indică faptul că, la origine, aceasta decora un tavan, însă întreaga sculptură este destul de neobişnuită.

Potrivit egiptoloagei italiene Giuseppina Capriotti, de la Consiliul Naţional Italian de Cercetare, sculptura înfăţişează doi copii de aceeaşi înălţime, o fată şi un băiat, în nud, în jurul lor fiind încolăciţi doi şerpi. Fiecare îşi ţine una dintre mâini pe umărul celuilalt, în timp ce cu cealaltă apucă şarpele.

Băiatul are pe cap un disc solar, iar fata unul selenar şi o semilună, decorate cu Ochiul lui Horus. Şerpii, ce par a fi două cobre, sunt în forma Soarelui, respectiv a Lunii.

Din nefericire, feţele nu sunt foarte bine prezervate, însă se poate distinge părul ondulat al băiatului şi o cosiţă de păr în dreapta, tipic copiilor egipteni. Coafura fetiţei este aranjată în stilul melonenfrisur (freză tip pepene), stil asociat dinastiei Ptolemeilor şi mai ales Cleopatrei.

Sculptura înfăţişându-i pe cei doi copii pare a fi realizată la sfârşitul erei ptolemeice, în jurul anului 37 i.Hr., când Marc Antoniu şi-a recunoscut paternitatea asupra gemenilor Cleopatrei.

Cercetătoarea italiană  a identificat cei doi copii ca fiind Alexandru Helios (Soarele) şi Cleopatra Selena (Luna), adică gemenii Cleopatrei şi ai lui Marc Antoniu, în urma unei analize detaliate a Centrului Polonez de Arheologie Mediteraneeană, din cadrul Universităţii din Varşovia. Cei doi nu au fost singurii copii ai Cleopatrei, regina Egiptului născându-l înainte (în anul 47 î.Hr.) pe Caesarion, copilul lui Iulius Cezar.

Sursa