Un mister vechi de 400 de ani, cel al morţii astronomului Tycho Brahe, a fost elucidat

 

Doi cercetători - unul danez şi unul ceh - au anunţat joi că au elucidat un mister vechi de 400 de ani, cel al morţii astronomului danez Tycho Brahe (1546-1601), afirmând că decesul acestui savant a fost provocat de cauze naturale, nu de otravă.

Osemintele acestui mare savant din secolul al XVI-lea au fost exhumate în noiembrie 2010, la Praga, întrucât oamenii de ştiinţă sperau să afle dacă astronomul a fost asasinat, aşa cum afirmau anumiţi istorici.

"De atunci, o echipă de cercetători danezo-cehă a lucrat intens pentru a lămuri cauza morţii lui Tycho Brahe şi a exclus teoria potrivit căreia acesta ar fi murit în urma unei otrăviri cu mercur", se afirmă într-un comunicat postat pe site-ul Universităţii din Aarhus.

Această teorie - a otrăvirii cu mercur -, reaminteşte universitatea daneză, avea la bază analizele firelor de păr prelevate din barba savantului, realizate după o primă exhumare în 1901.

Însă examinând acele fire de păr, oasele şi dinţii astronomului, cu tehnici mult mai avansate, Kaare Lund Rasmussen şi Jan Kucera au aflat că procentul de mercur din organismul acestuia era "normal" şi "cu siguranţă nu era destul de mare pentru a-i provoca moartea".

Mai mult decât atât, concentraţia de mercur a scăzut în apropierea morţii savantului, care s-a produs la 11 zile după declanşarea unei boli a cărei natură rămâne să fie determinată. Specialiştii continuă analizele dinţilor şi ele vor putea probabil să ofere anumite rezultate.

Cei doi cercetători au profitat de ocazie pentru a ridica voalul care acoperea un alt mister. Legenda spune că Brahe avea un nas din aur sau din argint, o proteză pe care şi-a confecţionat-o după ce s-a rănit în timpul unui duel. Descoperirea unor fragmente de cupru şi zinc "ne face să credem că proteza era făcută din bronz", se afirmă în comunicatul universităţii daneze.

  Tycho Brahe a ajuns la Praga cu doi ani înainte de moartea sa, un oraş imperial înfloritor, care atrăgea cei mai buni savanţi şi cei mai buni artişti din Europa, graţie generozităţii împăratului Rudolf al II-lea de Habsburg. El a rămas în istorie, printre altele, pentru faptul că a descoperit, în 1572, o supernova în constelaţia Cassiopeia.

 

 

http://www.mediafax.ro