Cum a „tocat“ statul român banii de reactoare noi la Cernavodă

Acum România nu mai ştie ce unităţi să mai pornească pentru a ţine becurile aprinse. Ieri, România a fost din nou cea mai scumpă piaţă spot de energie din Europa.

Din 2016, de când companiile energetice ale statului au fost obligate să distribuie 90% din profituri sub formă de dividende, şi până anul trecut, statul român a încasat 34,4 de miliarde de lei (circa 7 miliarde de euro) de la câteva companii strategice: Romgaz, Nuclearelectrica, Electrica, Conpet, Transelectrica şi Hidroelectrica. Cu aceşti bani se putea realiza proiectul reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă sau 13 centrale pe gaze similare celei de 860 MW pe care OMV Petrom a realizat-o la Brazi.,/span>

În realitate, nu s-a făcut nimic, banii s-au tocat, astfel că ieri la 8:30 dimineaţa România importa aproape 1.500 MW de energie, echivalentul centralei de la Cernavodă, pentru a aprinde becul. În situaţii excepţionale, România arată cât de vulnerabilă a ajuns pentru că nu a investit nimic în domeniul său energetic şi a subrezit capacitatea companiilor de stat de a derula proiecte strategice de dragul pomenilor electrorale. În acest moment, drumul către black-out pare mai scurt decât fantezia de hub regional.