Hanul Trei Sarmale, pus la pământ!

Hanul Trei Sarmale, din Iași, a devenit istorie! A fost pus la pământ, în această seară, cu excavatoarele!

Noul proiect vizând modernizarea hanului care a făcut istorie vreme de sute de ani păstrează elementele arhitecturale tradiționale moldovenești dar presupune o extindere semnificativa a hanului, triplându-se practic capacitatea acestuia.

Conform planurilor, suprafața construită desfășurată a hanului va fi de 3.842 mp. La mansarda hanului, in suprafață de 1.031 de m.p. sunt prevăzute 16 camere si 3 apartamente, amenajate in același stil tradițional romanesc, dar la un confort de 4 stele. În spatele hanului, la poalele pădurii se propune amenajarea unei terase spațioase in care clienții sa se răcorească cu un șpriț sau cu o bere in zilele toride de vara.

Extinderea hanului va însemna si un al doilea restaurant cu o intrare complet separata, menit sa deservească clienții hotelului si pentru mese festive.

Suprafața totala a restaurantelor va fi de 1.359 m.p., iar bucătăriile 450 m.p. Construirea unei clădiri cu o suprafata desfasurata de 4609,23 mp, cu funcțiuni multiple: spatii comerciale, spatii de cazare in regim de hotel si/sau locuințe.

Proiectul de hotel este prevazut cu 96 de camere si 5 apartamente. Teren si proiect pentru 30 locuri de parcare pentru clienții hanului. Suprafața totala a terenului pe care se propune realizarea acestui proiect este de 5.000 m.p.

Istoria unuia dintre cele mai celebre hanuri ale Moldovei

Între documentele găsite la Biserica Armenească din Iași de către istoricul Nicolae Iorga, se află un act de judecată din perioada anilor 1675-1680 prin care doi negustori armeni ajunși în fața preotului-paroh dezbăteau tocmai arendășia hanului Trei Sarmale.

În decursul timpului, hanul a trecut în posesia mai multor proprietari, iar din secolul al XVIII-lea el s-a aflat în stăpânirea Mănăstirii Socola.

Legea secularizării averilor mănăstirești, elaborată de domnitorul Alexandru Ioan Cuza în anul 1863, a scos hanul din stăpânirea Mănăstirii Socola, trecându-l în cea a Primăriei municipiului Iași. Conducerea urbei l-a vândut lui Anton Andriescu contra sumei de 2.505 lei.

Acesta, la rândul său, l-a vândut în august 1919 fraților Teodor C. și Dumitru C. Luca.

Frații Luca l-au extins și modernizat după 1930, cu plite, lumină electrică, frigări cu motoare, popicărie și alei de plimbare.

În anul 1948, hanul a fost naționalizat de către autoritățile comuniste ale României, iar Dumitru Luca, ultimul proprietar, a fost condamnat la 6 ani închisoare.

În anul 1969, clădirea a fost trecută în administrarea Oficiului Național de Turism (ONT), în acel moment hanul aflându-se în ruină. ONT a investit sume importante în reabilitarea hanului, demolându-l în 1970 și reconstruindu-l la o dimensiune de trei ori mai mare decât cel anterior.

Lucrările de renovare s-au efectuat după planurile arhitectului I. Costinescu, hanul redeschizându-și porțile în vara anului 1971.

După Revoluția din decembrie 1989, hanul a devenit proprietatea SC Turism Moldova SA. Urmașii ultimului proprietar au acționat în instanță societatea sus-amintită, cerând restituirea hanului.

În anul 1999, SC Turism Moldova SA a închiriat hanul lui Vasile Sârbu, patronul SC "M and Co.V. '93" SRL.

Printr-o hotărâre judecătorească din 28 noiembrie 2005, Tribunalul Iași a stabilit punerea în posesia Magdei Chiosac și a lui Rodica și Grigore Luca (copiii lui Dumitru Luca) a Hanului "Trei Sarmale" și a terenului din jur, de 2.000 mp.

Pe pereții hanului erau atârnate măști din cârpe și din lut, macrameuri, obiecte de artizanat.

Hanul este vestit prin faptul că a fost frecventat de-a lungul timpului de personalități ale epocii. Pragul hanului a fost trecut deseori de Vasile Alecsandri - care amintește într-o scenă din "Sânziana și Pepelea" de la hotel, la Trei Sarmale, Ion Creangă, Mihai Eminescu - care l-a caracterizat pe Dimitrie Petrino cu apelativul de Baron de trois sarmaux, Emanoil Bardasare - care l-a pictat într-un tablou din 1883, Octav Băncilă - care a imortalizat într-un tablou chipul hangiței Safta Dimitriu-Luca (tabloul se află astăzi la Pinacoteca din Iași) Mihai Codreanu, Păstorel Teodoreanu.