Belfast: A patra noapte de violenţe, în pofida deschiderii discuţiilor

Incidente au izbucnit din nou duminică seară în Irlanda de Nord, câteva ore după demararea discuţiilor dintre reprezentanţi politici şi religioşi pentru a pune capăt recentei escaladări a violenţei la Belfast care s-a soldat de joi până în prezent cu 70 de arestări şi circa 50 de răniţi printre forţele de ordine, relatează AFP. Potrivit poliţiei, diverse proiectile, în special cărămizi, sticle şi fumigene, au fost aruncate în direcţia forţelor de ordine pe mai multe străzi din oraş.

Tensiunile s-au amplificat în această provincie britanică semiautonomă, după ce consiliul municipal a decis prin vot, la 3 decembrie, că drapelul britanic va fi înălţat pe primăria din Belfast numai 17 zile pe an.

Decizia a stârnit imediat furia loialiştilor, care doresc menţinerea Irlandei de Nord în cadrul Regatului Unit.

Conform unui bilanţ prezentat duminică de poliţie, 52 de membri ai forţelor de ordine au fost răniţi de la declanşarea acestor violenţe, 70 de persoane au fost reţinute şi 47 puse sub acuzare.

Sâmbătă seară, după o manifestaţie, circa 100 de persoane au aruncat din nou cu proiectile înspre poliţişti. Unii dintre aceştia au afirmat că au fost trase focuri de arme în direcţia lor. Poliţiştii au făcut uz de tunuri cu apă pentru a-i împrăştia pe protestatari. 'Fiţi absolut convinşi că vom dispune de resurse suficiente, atât timp cât va fi necesar, dacă aceste tulburări se vor repeta', a avertizat şeful poliţiei nord-irlandeze, Matt Baggott.

Responsabilul Federaţiei poliţiei, un sindicat al forţelor de ordine, Terry Spence, a menţionat la rândul lui că tirurile cu armă reprezintă o evoluţie foarte îngrijorătoare.

'Aceasta demonstrează clar că grupările paramilitare au infiltrat manifestaţiile', a declarat el.

Reprezentanţi religioşi şi ai mai multor partide s-au reunit duminică într-o biserică din Belfast pentru a încerca să pună capăt acestor violenţe.

'Avem nevoie de calm şi de gândire. Avem nevoie ca oamenii care-şi păstrează mintea limpede să gândească împreună', a spus Robin Newton, membru al Partidului Unionist Democrat.

'Trebuie să găsim o rezolvare, dar nu ştiu cum', a adăugat el, scoţând în evidenţă absenţa revendicărilor clare ale manifestanţilor.

Michael Copeland, deputat al Partidului Unionist din Ulster, s-a declarat pesimist, în absenţa unui lider declarat printre manifestanţi. 'Se pare că nu există nicio persoană căreia să ne adresăm', a afirmat el.

Circa 3.500 de persoane au fost ucise, în Irlanda de Nord, în trei decenii de violenţe între protestanţii care doresc menţinerea uniunii cu Marea Britanie şi catolicii care cer unificarea Irlandei.

Un acord de pace istoric a fost încheiat în 1998, dar violenţe sporadice se produc în continuare, adaugă AFP. AGERPRES.