Încă o şansă pentru România? Azerii de la SOCAR vor să inunde Balcanii cu gaz

 

La vară vom afla dacă gazele azere trec prin România în drumul spre Europa. Până atunci, SOCAR ne dă speranţe că am putea scăpa de monopolul gazului rusesc: vânzările în zona balcanică sunt o prioritate.
 

Compania naţională petrolieră din Azerbaidjan, SOCAR, prezentă deja pe piaţa românească printr-o reţea de benzinării în nordul Moldovei, intenţionează să “vândă cât mai mult gaz cu putinţă” ţărilor din zona balcanică.

“Aceasta este o prioritate pentru SOCAR-să vindem cât de mult gaz se poate în ţările din zona balcanică” a spus vicepreşedintele companiei, Elshad Nasirov. De ce aici? Sunt două motive, după cum spune oficialul companiei azere. “În primul rând pentru că aceste ţări şi-au manifestat dorinţa să cumpere gaz. În al doilea rând, pentru orice producător de gaz, o ţară sau o companie situate mai aproape de zona de producţie pot fi cumpărători privilegiaţi, date fiind costurile de transport mai mici” a spus Nasirov.

Azerbaidjanul este o ţară cu mari rezerve de gaz şi dezvoltă acum, împreună cu mai multe companii occidentale, un uriaş câmp gazeifer, Shah Deniz, cu rezerve de 1.200 de miliarde de metri cubi de gaz-producţia actuală a României pe mai mult de 100 de ani, pentru comparaţie. SOCAR are o cotă de 10% din acest proiect, restul fiind deţinut de mari companii occidentale: BP (25,5%-va fi şi operatorul proiectului), Statoil (25,5%), NIOC (compania naţională din Iran, 10%), Total (10%,), Lukoil (10%), TPAO (9%). Câmpul produce gaze încă de la finalul lui 2006, dar va intra curând în a doua fază, ceea ce presupune exportul a 10 miliarde de metri cubi de gaz pe an către Europa.

Pe unde să vină gazul?

Gazul azer trebuie însă transportat spre Europa iar consorţiul care operează câmpul nu s-a decis încă. Există două posibile rute selectat, dintre care una ar urma să treacă şi prin România. Din Turcia, gazul va lua fie drumul conductei TAP-Trans-Adriatic Pipeline (un proiect de gazoduct pe relaţia Turcia-Grecia-Albania Italia, dezvoltat de E.On şi Statoil) fie va lua calea Nabucco West, varianta mai scurtă a multdiscutatului proiect Nabucco, dezvoltat de OMV împreună cu companiile naţionale din Bulgaria, Romania şi Ungaria, din Turcia până în Austria.

Sursa foto: faz.net

Decizia finală asupra rutei va fi luată la sfârşitul lunii iunie, iar azerii spun că nici SOCAR nici statul nu vor influenţa alegerea acesteia. Se pare însă că va fi un singur traseu, nu două.

Oficiali ai BP au fost în România

Cu toate că proiectul TAP pare mai avansat decât proiectul Nabucco West, oficialii consorţiului care exploatează câmpul Shah Deniz şi care vor alege traseul au trecut recent pe la Bucureşti. Potrivit unui comunicat al Ministerului Economiei, pe 30 ianuarie “ministrul Economiei, Varujan Vosganian, s-a întâlnit cu o delegaţie din partea British Petroleum International, condusă de vicepreşedintele regional al companiei, John Baldwin”, iar “discuţiile purtate la sediul Ministerului Economiei s-au concentrat asupra proiectului Nabucco West, prin care urmează să fie aduse gaze naturale pe piaţa europeană prin exploatarea unor zăcăminte din Azerbaidjan”.

România importă anual între un sfert şi o treime din consumul său de gaze naturale, în principal din Rusia, prin intermediari agreaţi de Gazprom, la preţuri care au fost considerate de mediul politic de la Bucureşti prea mari. Cele două avantaje ale României în cazul în care proiectul Nabucco West se va face: o sursă sigură de gaz, alta decât Gazprom şi taxele de tranzit pe care ar urma să le încaseze.

Anul trecut, proiectul Nabucco, destinat iniţial să aducă gaz din zona caspică în Europa, s-a micşorat şi a devenit Nabucco West, după ce Turcia a ieşit din proiect, dezvoltând propriul său gazoduct, TANAP (Trans Anatolian Gas Pipeline), împreună cu Azerbaidjanul.

Din Turcia ar urma să plece Nabucco West, dacă se va construi vreodată: o conductă cu o lungime de doar 1.300 km, care să ajungă la Baumgarten, în Austria, prin Bulgaria, România şi Ungaria. După ce RWE s-a retras din proiect, vioara întâi a devenit grupul austriac OMV.

Concurentul puternic al tuturor acestor proiecte este South Stream, gazoductul rusesc prin care Gazprom vrea să se lege la Europa Occidentală ocolind Ucraina, prin Bulgaria şi Serbia. Construcţia sa a început deja.

 

economica.net