La scoala copiii sunt invatati cum sa manance insecte

Puțini elevi cunosc cuvântul ‘entomofagie’, însă copiii din Australia încep să se familiarizeze cu acest cuvânt fantezist, care înseamnă faptul de a consuma insecte. News.com.au a raportat săptămâna trecută că 1.000 de școli australiene au adăugat în meniul de prânz chipsuri care conțin greieri. Fabricate de Circle Harvest, chipsurile se numesc Cricket Corn Chips (chipsuri de porumb cu greieri).

1000 de școli australiene tocmai au introdus în cantinele lor gustări care conțin insecte. Copiii se înfruptă acum din chipsuri ‘ecologice’, cu proteine de greieri, preparate de Circle Harvest (Recolta Circulară). Cu doar câțiva ani în urmă am fi crezut că este o glumă de 1 aprilie…”

Practica de a mânca insecte, atât de către animale, cât și de către oameni, poate fi dezgustătoare pentru unii, dar în multe țări, acest lucru este încă practicat. Mâncatul insectelor de către oameni este o practică obișnuită în multe culturi din cele mai multe părți ale lumii, printre care America Centrală și de Sud, Africa, Asia, Australia și Noua Zeelandă. Optzeci la sută dintre națiunile lumii mănâncă insecte din 1.000 până la 2.000 de specii. În unele societăți, în principal națiunile occidentale, entomofagia este ceva neobișnuit sau tabu.

Experții prezic că, până în 2050, planeta va trebui să hrănească încă două miliarde de oameni, necesitând cu 60-70 % mai multă hrană. există, de fapt, multe inițiative la nivel mondial pentru a promova consumul de insecte de către om, în special ‘Strategia Uniunii Europene de la Fermă la Furculiță în domeniul Biodiversității’. Motivația din spatele acestei inițiative de mai multe miliarde de dolari, este combaterea încălzirii globale.

„Pentru a reduce impactul producției zootehnice asupra mediului și a climei, Comisia va facilita introducerea pe piață a aditivilor furajeri inovatori care contribuie la reducerea amprentei de carbon, a poluării apei și a aerului, și a emisiilor de metan rezultate din creșterea animalelor”, se arată în inițiativă.

Strategia presupune reducerea utilizării pesticidelor și a îngrășămintelor, în același timp, și a terenurilor dedicate agriculturii. Planul urmărește ca toate zonele rurale să aibă acces la internet de mare viteză până în 2025, pentru a permite inovația digitală.