Nasterea Sfantului Ioan Botezatorul este sarbatorita in fiecare an pe 24 iunie, taierea capului pe 29 august, prima si a doua aflare a capului sunt praznuite pe 24 februarie, iar a treia pe 25 mai.

Pe 7 ianuarie, in fiecare an, sarbatorim Soborul Sfantului Ioan Botezatorul, nascut cu sase luni inaintea lui Iisus Hristos, in cetatea Orini. Venirea sa pe lume i-a fost vestita lui Zaharia de catre ingerul Gavriil dar, pentru ca nu a crezut spusele ingerului, Zaharia ramane mut pana la nasterea fiului sau.

Raspunsul la intrebarea cum ajunge sa-L cunoasca Sfantul Ioan Botezatorul pe Hristos?, il gasim la Evanghelistul Ioan (In 1, 34), care reda marturia Botezatorului: "Cel ce m-a trimis pe mine sa botez cu apa, Acela mi-a spus: Peste care vei vedea Duhul pogorandu-Se si ramanand peste El, Acesta este Cel ce boteaza cu Duhul Sfant. Si am vazut si marturisit ca El este Fiul lui Dumnezeu" (In 1, 33-34).

Misiunea pe pamant a Sfantului Ioan a fost aceea de a pregati poporul pentru primirea lui Mesia si de a-L descoperi pe Acesta si a-L face cunoscut poporului lui Israel. Mesajul pe care Sfantul Ioan il transmitea era "Pocaiti-va, ca s-a apropiat imparatia cerurilor!"

Sfantul Ioan a fost un model al smereniei, un indreptar pentru fiecare dintre noi spre a ne birui mandria si de a avea capacitatea de a ne jertfi pentru aproapele nostru, asa cum a facut el pentru Iisus Hristos si cum singur marturiseste ca "Eu trebuie sa ma micsorez, iar El trebuie sa creasca."

Din Evanghelii aflam si cum a murit Sfantul Ioan, cel care l-a botezat pe Iisus in apele Iordanului. Pentru ca si-a permis sa-l mustre pe Irod pentru traiul lui nelegiuit cu Irodiada, sotia fratelui sau, Sfantul a ajuns la inchisoare, fiind intemnitat in castelul lui Irod de la Maherus.

Si pentru ca-l ura de moarte, la un ospat prilejuit de sarbatorirea zilei de nastere a lui Irod, Irodiada a sfatuit-o pe Salomeea, fiica ei, care dansase si placuse oaspetilor si indeosebi lui Irod, sa ceara de la acesta, drept rasplata, capul Botezatorului. Si intr-adevar, capul lui Ioan Botezatorul le-a fost adus acestora pe o tipsie de argint, asa cum adesea apare in icoanele crestine.

Din aceasta zi nu lipsesc, insa, nici traditiile si obiceiurile populare. Crestinii respecta aceasta zi si o sarbatoresc asa cum se cuvine pentru a fi sanatosi si feriti peste an de necazuri si pentru a avea noroc si spor in ceea ce fac.

In trecut se practica Torontoiul sau Iordanitul femeilor, cand nevestele batrane le primeau in randurile lor pe cele tinere, obicei din care azi s-a pastrat doar ospatul care incheie oficial sirul sarbatorilor de iarna.

In multe sate din Maramures inca se mai practica obiceiul Vergelului sau spargerea Craciunului. Fetele de maritat pregatesc cosuri cu mancare si bautura si, insotite de feciorii din sat, care platesc muzicantii, merg in curtea unde se tine Vergelul. In hora intra fetele care se vor marita in cursul anului, petrecerea incheindu-se cu o masa mare care, de asemenea, curma perioada sarbatorilor de iarna.

De Sfantul Ioan exista si obiceiul "Iordanitul femeilor", de fapt, o petrecere a nevestelor care mananca, beau si petrec pana in zori, spunand ca se "iordanesc".

Un alt obicei este "Iordaneala", adica stropitul oamenilor cu agheazma noua, luata de la biserica in ziua de Boboteaza. Oamenii "iordaniti" trebuie sa-i rasplateasca pe uratori, bani cu care acestia seara chefuiesc.

Traditia mai spune ca de Sfantul Ioan toata lumea trebuie sa fie vesela, sa petreaca pentru ca cine nu se veseleste in aceasta zi va fi trist tot timpul anului.