Ce e temperatura resimțită și cum se calculează? De ce diferă de cea a aerului, anunțată la „meteo”?

Ce e temperatura resimțită și cum se calculează? De multe ori, ascultăm cu mirare anunțurile din buletinele meteo despre temperaturile înregistrate într-o zi sau alta. Și asta, pentru că nouă ni se pare că a fost mult mai cald - sau mai frig - decât anunță meteorologii.

Ce e temperatura resimțită și cum se calculează? Probabil că mulți dintre noi suntem mirați, ba chiar iritați, de valorile anunțate prin buletinele meteo, ce nu par să se potrivească mai deloc cu ceea ce noi știm că am simțit „pe pielea noastră”. Dar acest lucru are o explicație logică, pentru că e vorba de două temperaturi diferite, de fapt.

Ce e temperatura resimțită și cum se calculează? De ce diferă de cea a aerului, anunțată la „meteo”?

Se-ntâmplă adesea să auzim - mai ales în această perioadă de caniculă - că temperatura aeruui în care trăim a fost, de exemplu, de 40 de grade Celsius.

Mulți bombănim nemulțumiși, pentru că am simțit pe propria piele arșita de afară și a putea băga mâna-n foc că valorile au fost mult mai mari. Iar uneori, chiar așa e, dar dintr-un motiv logic și întemeiat: e vorba de două temperaturi diferite, de fapt.

Temperatura aerului este elementul care dă cele mai multe indicii despre cum va fi vremea într-o anumită perioadă de timp.

Măsurătorile de temperatură sunt afectate în principal de mediul înconjurător și anume: de prezența clădirilor și a altor obstacole, starea suprafeței solului, vegetație etc.

Conform standardelor Organizației Meteorologice Mondiale (OMM), măsurarea temperaturii aerului se realizează cu termometre clasice sau senzori speciali.

Instrumentele de măsurare a temperaturii aerului sunt amplasate la înălțimea de 2 metri față de suprafața solului în interiorul adăposturilor meteorologice, potrivit starea-vremii.ro.

Adăpostul meteorologic este astfel conceput încât să permită libera circulație a aerului în jurul termometrului, fiind amplasat pe un teren acoperit cu vegetaţie, la o anumită distanţă de clădiri sau alte surse de căldură. Este important de reținut că temperatura aerului nu se măsoară la soare.

Pentru ca valorile temperaturii aerului măsurate la oricare dintre staţiile meteo existente pe Terra să poată fi comparate între ele, există o serie de reguli (standarde) după care se fac măsurătorile

Temperatura resimțită se măsoară altfel decât cea a aerului, prezentată în buletinele meteo.

În lumea meteorologiei, temperatura resimțită (RealFeel), cunoscută și sub denumirea de „indice de căldură” sau „indice de disconfort termic” reprezintă un aspect esențial în evaluarea impactului condițiilor meteorologice asupra oamenilor.

Conceptul de „temperatura resimțită” a apărut istoric în 1939, în Statele Unite, în timpul expediției lui Paul Siple și Charles Passel în Antarctica. Ideea a fost să se demonstreze că frigul se simte mai violent atunci când sunt vânturi puternice.

Acest principiu a fost studiat de oamenii de știință din 2001 încoace și a fost elaborat un indice pentru a evidenția acest fenomen, pe care meteorologul Pascal Yiacouvakis îl rezumă astfel: „Realitatea nu este că este mai frig, ci este că pierzi mai multă căldură din cauza vântului”.

Există mai multe formule și algoritmi folosiți pentru a calcula temperatura resimțită, însă unul dintre cele mai cunoscute este Indexul de Temperatură Resimțită (ITU), dezvoltat de Serviciul Meteorologic al Statelor Unite (National Weather Service).

ITU ia în considerare căldura disipată de organism prin procese de răcire, precum transpirația și convecția (n.r. - mișcarea ascendentă a aerului).

De asemenea, acest indice ține cont de pierderea căldurii prin radiație și convecție, cauzată de vânt. În funcție de aceste date, ITU generează un indice numeric care indică temperatura resimțită.

Acesta se bazează pe măsurătorile temperaturii aerului și vitezei vântului, furnizând astfel o estimare a senzației termice resimțite de organism.

„Formula matematică a fost dezvoltată în cadrul ANM, în baza studiilor și în acord cu metodologiile complexe existente în domeniul biometeorologiei și corelează următorii parametri meteorologici înregistrați orar la stațiile meteorologice: temperatura aerului la 2 metri (n.r. - înălțime), gradul de acoperire cu nori a cerului, fenomenele meteorologice, umezeala relativa a aerului la 2 metri, viteza vântului la 10 metri - medie și la rafală - și radiația UV efectivă”.

Cu alte cuvinte, temperatura resimțită reprezintă temperatura percepută de corpul uman în funcție de combinația dintre temperatura aerului și alți factori meteorologici.

Această măsură indică modul în care oamenii simt temperatura, acest lucru fiind diferit de temperatura reală în multe situații.

Factorii care influențează temperatura resimțită:

Viteza vântului: Vântul influențează considerabil temperatura resimțită. Cu cât vântul suflă mai puternic, cu atât temperatura resimțită va fi mai scăzută, chiar dacă temperatura reală a aerului rămâne constantă. Acest fenomen poartă numele de „indice de răcire" și poate duce la senzația de frig accentuat

Umiditatea relativă: Cantitatea de vapori de apă din aer afectează, de asemenea, temperatura resimțită. Cu cât umiditatea relativă este mai ridicată, cu atât temperatura resimțită va fi mai mare decât temperatura reală. Acest aspect poate crea o senzație de căldură sufocantă în zilele umede și toride

Radiația solară: Expunerea la soare poate influența semnificativ temperatura resimțită. În cazul zilelor însorite, radiația solară poate crește temperatura resimțită, în timp ce în zilele înnorate, acest efect este redus.

Știind aceste lucruri, vom înțelege mai bine de ce există adesea diferențe - uneori, chiar semnificative - între temperaturile aeruui anunțate în buletinele meteo - și temperatura pe care coprul uman chiar o resimte într-o zi caniculară, dar și într-una deosebit de geroasă.