Mari nume ale culturii române care ne-au părăsit în 2012

* cultura română rămâne săracă, după ce actorii Emil Hossu, Ion Lucian, Ştefan Radof, Iurie Darie şi Şerban Ionescu, regizorii Cornel Todea şi Biţu Fălticineanu, pianista Mihaela Ursuleasa şi scriitorii Gabriel Ţepelea, Romulus Vulpescu, Constanţa Buzea, Constantin Ţoiu ne-au părăsit în 2012 * lor li se adaugă compozitorul Dumitru Capoianu, istoricul Florin Constantiniu, eseista şi traducătoarea Irina Mavrodin, pictorii Vasile Grigore, Horia Damian, Camilian Demetrescu şi Constantin Blendea, omul de teatru Harry Eliad

În luna ianuarie 2012, trei stele ale teatrului românesc au murit. Regizorul Biţu Fălticineanu, ale cărui nume şi carieră sunt legate definitiv de spectacolele Revistei româneşti, a decedat pe 5 ianuarie, iar pe 22 ianuarie, după o grea suferinţă, s-a stins şi regizorul de teatru şi televiziune Tudor Mărăscu, care a creat peste 60 de spectacole de teatru şi film. În aceeaşi zi murea şi pictorul Constantin Blendea, născut la Pestişanii Gorjului în 1929, personalitate creatoare care s-a manifestat atât în pictura de şevalet şi cea monumentală, cât şi în domeniul pedagogic. Tot în ianuarie, pe data de 25, îndrăgitul actor Emil Hossu s-a stins, în urma unui stop cardiac, în incinta Teatrului Nottara, unde se pregătea să urce pe scenă pentru a juca în spectacolul „Aniversarea”.
Regretatul pictor şi colecţionar Vasile Grigore a murit pe 20 februarie, la vârsta de 77 de ani, la Spitalul Elias din Capitală. Artist emblematic al epocii moderne în România, care a preluat lecţia colorismului lui Ciucurencu şi a dus-o mai departe, dar şi dedicat profesor, Grigore a avut un profil cultural complex, dăruind publicului cu generozitate o colecţie de excepţie. Din 2004 a fost ctitorul Muzeului de Artă care îi poartă numele.
Actorul Dan Damian a încetat din viaţă pe 9 martie, la vârsta de 84 de ani. Damian era actor la Teatrul Bulandra din Bucureşti încă din anul 1953, când a debutat cu spectacolul „Lumina de la Ulmi”, de Horia Lovinescu, în regia lui Dan Nasta. De-a lungul carierei sale a jucat în spectacole semnate de regizori precum Tompa Gabor, Cornel Todea şi Dan Micu, în cei peste 38 de ani de colaborare cu Teatrul Bulandra actorul interpretând peste douăzeci de personaje, sub îndrumarea unora dintre cei mai importanţi regizori români şi întâlnindu-se cu multe dintre cele mai mari nume ale teatrului românesc.
Unul dintre marile nume ale cinematografiei româneşti, actorul Ştefan Radof, a încetat din viaţă pe 28 martie. În cariera sa, el a întruchipat o galerie impresionantă de personaje din dramaturgia naţională şi universală, clasică, modernă şi contemporană, în teatru, cinematografie, televiziune şi la radio. Membru al UNITER şi al Uniunii Scriitorilor din România, laureat al mai multor premii naţionale şi internaţionale. A fost decorat cu Ordinul „Steaua Romaniei” în grad de Cavaler.
Maestrul Ion Lucian a murit pe 31 martie, după o grea suferinţă, la Spitalul Floreasca. Pe 22 aprilie, el ar fi împlinit 88 de ani. Absolvent al Academiei regale de teatru şi muzică din Bucureşti, în 1945, Lucian juca la 18 ani pe scena Naţionalului bucureştean, apoi, din 1945 până în 1947, a fost angajat al Teatrului de Operetă Alhambra. La Teatrul Municipal Bucureşti a jucat în perioadele 1947 - 1952 şi 1956 - 1960. Pe scena Teatrului „Nottara” a urcat în 1952, pentru ca mai târziu să fie actor la Teatrul de Comedie (1960 - 1964 şi 1972 - 1990). Ion Lucian a fost Ofiţer al Ordinului Naţional al Legiunii de Onoare (Franţa, 2004), încununare a activităţii sale remarcabile desfăşurată în spaţiul francofon. În România i-a fost decernat Ordinul Naţional „Serviciul Credincios” în grad de Cavaler.
În ziua de 12 aprilie s-a stins din viaţă filologul, istoricul literar, scriitorul şi omul politic Gabriel Ţepelea (1916 - 2012), membru de onoare al Academiei Române, care în ultimele decenii de viaţă s-a dedicat studierii istoriei şi literaturii române şi istoriei politice, iar o zi mai târziu, la 13 aprilie, a murit istoricul Florin Constantiniu, la vârsta de 79 de ani, membru titular al Academiei Române. Comunitatea academică a pierdut prin moartea sa pe unul dintre distinşii săi membri, un istoric de prestigiu, un om cu nobile calităţi morale şi intelectuale. Constantiniu a lăsat moştenire istoriografiei româneşti un volum impresionat de cărţi, studii şi articole privind istoria medie, modernă şi contemporană a României, apărute în ţară şi peste hotare.
Pe 6 mai, Uniunea Artiştilor Plastici din România anunţa încetarea din viaţă a maestrului Camilian Demetrescu, la vârsta de 87 de ani. Studiase artele plastice cu profesori precum Ciucurencu şi Ressu şi manifesta de tânăr preocupări majore faţă de breasla artistică, fiind unul dintre membrii fondatori ai Uniunii Artiştilor Plastici. Apreciate mai mult în afara graniţelor ţării, lucrările maestrului au ajuns chiar şi la Vatican, zece tapiserii ale artistului fiind alese pentru a decora o parte din Cetatea Sfântă.
O săptămână mai târziu, pe 13 mai, un alt mare artist plastic, Horia Damian, membru de onoare din străinătate al Academiei Române, apreciat ca unul dintre cei mai importanţi plasticieni contemporani, a murit la Paris. Născut la 27 februarie 1922 la Bucureşti, Horia Damian a creat o operă magistrală pe un registru variat de manifestare a talentului său cu totul ieşit din comun - pictură pe pânză, instalaţii, vitralii. Lucrările „Sarcofagul roz”, „Piramida roşie”, „Coloseul roşu”, „Declinul haosului”, „Coloane” au fost expuse la Bienalele din Veneţia, Muzeul „Guggenheim”, la Muzeul de Artă „Pompidou” din Paris, la Muzeul „Ludwig” din Aachen, iar în ţară unele dintre creaţiile sale pot fi admirate la Muzeul Naţional de Artă al României, Muzeul „Zambaccian”, Muzeul Naţional de Artă Contemporană.
Tot în mai a murit şi poeta, eseista şi traducătoarea Irina Mavrodin (născută la 12 iunie 1929), profesor de literatură franceză la Universitatea din Bucureşti. Ea a tradus, printre altele, ciclul de romane „În căutarea timpului pierdut” de Marcel Proust.
Unul dintre cei mai importanţi creatori români ai secolului al XX-lea, deţinătorul unui Palme d'Or la Cannes pentru filmul „Omuleţul” de Gopo, compozitorul Dumitru Capoianu a murit pe 14 iunie, la vârsta de 83 de ani. Capoianu a studiat vioara şi compoziţia la Conservatorul din Bucureşti cu cei mai renumiţi profesori ai momentului, printre care Mihail Jora, Mihail Andricu şi Marţian Negrea, lăsând în urmă o creaţie bogată şi diversă, acoperind toate genurile, de la lied la balet, de la piese instrumentale solo la operetă şi concert.
La data de 2 august, pianista Mihaela Ursuleasa a murit, la Viena, la vârsta de 33 de ani, din cauza unei hemoragii cerebrale în urma unei rupturi de anevrism. „Copil-minune” al pianisticii româneşti, Ursuleasa a început să cânte la pian la vârsta de cinci ani, iar la 13 ani, după câştigarea locului al doilea la un concurs de pian din Italia, a primit o bursă de studii la Viena oferită de celebrul dirijor Claudio Abbado. A concertat alături de Filarmonicile din Hamburg, Koln, Bamberg, Rotterdam, Dresda şi orchestrele Wiener Symphoniker, Concertgebouw din Amsterdam, Tonhalle din Zurich, Cincinatti Symphony Orchestra, de orchestrele radio din Viena, Varşovia, Berlin. A avut apariţii încununate de succes la Carnegie Hall şi Royal Symphony Hall.
Harry Eliad (1927 - 2012), director de peste două decenii al Teatrului Evreiesc de Stat din Bucureşti, a murit pe 6 august, la 84 de ani. Fost prim-vicepreşedinte al Fundaţiei Culturale „Avram Goldfaden” şi membru în Consiliul de Conducere al Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România, în anul 2002 a fost decorat de preşedintele României cu Ordinul „Meritul Cultural” în grad de Cavaler.
Regizorul Cornel Todea, născut în 1935 la Cluj-Napoca, a încetat din viaţă la 30 august. Mai mult decât regizor de teatru sau film, un om de teatru, cu o carieră dedicată spectacolului în cele mai variate forme ale sale, Todea a abordat, în egală măsură şi cu aceeaşi pasiune, atât spectacolul teatral, cât şi cel de televiziune sau filmul cinematografic.
Una dintre cele mai cunoscute şi mai apreciate poete ale generaţiei sale, Constanţa Buzea (născută la 31 martie) a încetat din viaţă pe 31 august. Ea a fost apreciată de critica literară, înainte de toate, ca o prolifică autoare de versuri. În ultimii ani, s-a consacrat poeziei de inspiraţie mistică, dar a semnat şi numeroase culegeri de poezie pentru copii. Jurnalul său din anii 1969 - 1971 a apărut recent sub titlul „Creştetul Gheţarului”.
Un alt mare nume al literaturii române, Romulus Vulpescu, a încetat din viaţă la vârsta de 79 de ani, pe 18 septembrie, lăsând în urma sa traduceri din literatura franceză imposibil de ocolit. A tradus în chip remarcabil poezie de François Villon, Dante Aligheri, Charles d'Orleans, de poeţi francezi ai Pleiadei. De asemenea, a tradus din Francois Rabelais şi Alfred Jarry. Poemele sale de o rafinată tehnică a versificaţiei au fost culese în mai multe volume, dintre care emblematic este „Arte & Meserie” (1979).
Unul dintre cei mai importanţi scriitori români ai celei de-a doua jumătăţi a secolului al XX-lea, după cum titrau ziarele, romancierul, eseistul şi traducătorul Constantin Ţoiu a plecat la fel de discret cum a trăit în ultimii ani de viaţă, pe 4 octombrie. Scrise după vârsta de 50 de ani, voluptuos, ritualic, romanele lui Constantin Ţoiu, începând cu „Galeria cu viţă sălbatică”, au adus, potrivit criticului literar Alex Ştefănescu, o undă de rafinament în literatura noastră postbelică, pauperizată forţat de esteţii regimului comunist.
Pe 9 noiembrie, un actor îndrăgit, un mit, Iurie Darie (83 de ani), a decedat la Spitalul Bagdasar-Arseni din Bucureşti, unde fusese internat de mai multe ori în ultimele luni. Cei care l-au îndrăgit nu îi vor uita interpretarea inegalabilă a unor personaje de neuitat, prin dezinvoltura, vivacitatea şi verva tinerească, care au rămas aceleaşi, în ciuda trecerii anilor, calităţi ce i-au conferit popularitatea de care s-a bucurat permanent. Mulţi dintre oamenii maturi de astăzi îşi amintesc şi de emisiunile de televiziune, pentru copii, în care Iurie Darie îşi etala incredibila lui abilitate de a desena, uneori cu ambele mâini.
Tot în noiembrie, pe data de 21, un alt mare slujitor al Thaliei, actorul Şerban Ionescu (62 de ani), a murit, la Spitalul de Urgenţă Floreasca, unde se afla internat, la Secţia de Terapie Intensivă, ca urmare a insuficienţei respiratorii cauzate de boala neurologică de care suferea. „Un om bun, generos, plin de farmec şi energie”, după era caracterizat, Şerban Ionescu lasă în urmă o prestigioasă carieră artistică de-a lungul căreia le-a dat viaţă, cu un talent deosebit, personajelor interpretate în filme, dar şi pe scenă.