Iașul a scăpat de o „primejdie”...inaltă!
Dimensiune font:
Dorian OBREJA
Dacă tot sunt căldurile acestea, tot privim spre cer să vedem dacă apar sau nu norii care să aducă ploaia răcoritoare. Până ce va fi să fie aşa , constatăm că lucrurile nu sunt prea clare în ceea ce priveşte un termen din „famile”, şi anume zgârie-norii. Confuzii începând cu exprimarea, atâta vreme cât întâlnim ceva de genul „cele mai înalte zgârie-nori din lume”, în condiţiile în care „zgârie-nori” este substantiv masculin invariabil. Dar confuzia la nivel de comunicare e doar cea mai mică dintre toate, după cum vom putea vedea în rândurile ce urmează.
Conform unei definiţii deja cumva depăşite, orice clădire mai înaltă de 150 metri, respectiv una care are cel puţin 30 de etaje poate fi considerată zgârie-nori. De ce aminteam că definiţia e cumva depăşită? Simplu, pentru că e de ajuns să privim lista primilor 5 asemenea construcţii din lume, pentru a realiza că 150 de metri ţin de copilăria zgârie-norilor: Burj Khalifa, din Dubai, are 828 metri; Shangai Tower (China) – 632 metri; Abraj Al-Bait Clock Tower (Arabia Saudită) – 601 metri: Ping An Finance Center, Shenzen (China) – 599 metru; Goldin Finance, Tianjin (China) – 596,6 metri...
E normal ca obsesia pentru zgârie-nori să devină molipsitoare şi să se manifeste şi în ţările/locuri unde nu există, cel puţin deocamdată, condiţii (financiare, dar şi referitoare la sol) pentru edificarea unor asemena turnuri. Unii sunt realişti şi se adaptează la posibilităţi. Este cazul Londrei, cu One Canada Square, de 235 metri, sau Parisului, unde cel mai înalt turn (Montparnasse) are doar 208 metri, ori chiar Bucureştiului – sub barem, cu Sky Tower, de 137 metri.
Aerul de Bahlui se pare, însă, intensifică obsesia amintită şi duce la proiecte paralele cu realitatea. Astfel, a fost anunţată construcţia de „zgârie-nori” în zona Pieţei Independenţei, în parcul de pe Elena Doamna, pe strada cu acest nume (28 nivele, dintre care şase – în pământ!), în Tudor Vladimirescu (120 metri şi 26 etaje), iar recent – la capătul cartierului Dacia (28 etaje).
Cel mai „ameninţător” din punct de vedere estetic, mai ales privind punerea în umbră a unor monumente emblematice pentru Iaşi, precum Palatul Culturii şi mănăstrirea Trei Ierarhi, a fost proiectul, anunţat în 2019, vizând construirea unui turn foarte înalt, în zona străzii Sf. Andrei.
Din fericire, şi ca urmare a presiunilor exercitate de opinia publică şi mass media, „primejdia” nu s-a materializat. S-a adoptat calea apelării la profesionişti, prin organizarea unui concurs, la care au participat patru firme din străinătate, bine cotate în domeniu, ale căror propuneri au fost evaluate de un juriu format din arhitecţi (dar condus de cineva având o cu totul altă specializare...). Firma câştigătoare a conceput un ansamblu de construcţii prefigurând viitorul – cu terase verzi, acoperişuri verzi cu panouri fotovolatice, sistem de stocare a apei de ploaie şi de reutilizare a ei, dar, mai ales, de maxim interes pentru subiectul acestor rânduri, coborând cu 10 metri sub înălţimea maximă stabilită, deci sub cota Palatului Culturii! Sintetizând, o victorie a raţiunii. Care nu îmbată, căci rămâne întrebarea de ce se preferă construirea în centru şi în spaţii înguste, cumva pestriţe (cazul viitoruluio ansamblu, dar şi a celui situat în spatele Palatului Culturii), care nu oferă satisfacţii estetice, dar pun şi probleme (cum s-ar realiza, de pildă, o evacuare în cazul unui dezastru).
Puncte preluare anunturi "Evenimentul Regional al Moldovei" in Iasi
<
Adauga comentariul tau