La alţii, „Fantoma de la Operă”; la Iaşi, Opera-fantomă!
Dimensiune font:
Dorian OBREJA
Pentru cei care nu ştiau întreaga istorie, aduc aminte că „Fantoma de la Operă” este, la bază, un roman al scriitorului francez Gaston Leroux (1868-1927), autor al unor romane de succes în epocă, precum „Misterul camerei galbene”, „Parfumul doamnei în negru”, „Regele ocnaşilor” sau „Fotoliul bântuit”. Fără îndoială, însă, „lovitura” sa de maestru s-a numit „Fantoma de la Operă”, apărut în 1910 (autorul mărturisea, pe patul de moarte, că personajul principal masculin existase, ceea ce i-a făcut pe unii să-l creadă, atunci sau mai târziu).
Succesul mare înregistrat în plan literar a trebuit, nu se putea altfel, transferat şi în alte arte. Astfel, s-au înregistrat patru adaptări pentru scenă, şi nu mai puţin de 16 (!) ecranizări pentru cinematograf şi televiziune (între 1925 şi 2004). Pentru cei care n-au citat cartea/văzut filmul, spun doar că principalele personaje sunt Christine Daae, o tânără cântăreaţă de origine suedeze, şi Erik – o fantomă care ar trăi în catacombele clădirii operei unde cântă tânăra şi o iubeşte nebuneşte; de aici, tot felul de întîmplări, dramatice şi pline de mister. Dacă v-am stârnit apetitul, la citit sau vizionat!
Cât despre mine, eu trebuie să revin la realitate şi în actualitate, abordând a doua parte a subiectului anunţat în titlu. Care parte, vă asigur de pe acum, este cel puţin la fel de pasionantă şi misterioasă precum prima.
Reţineţi că, din simpatie faţă de cititori, nu reiau povestea de la 48. ci mult mai dincoace...
Actul I. 22 ianuarie 2018. Opera din Iaşi ar putea avea propriul său sediu. Anunţul a fost făcut de un personaj important la acea dată, liderul PSD, Liviu Dragnea. Între timp, personajul n-a mai rămas chiar aşa important, ba chiar a intrat, pentru o vreme, într-un con de umbră şi răcoare (citeşte închisoare), aşa că n-a mai avut vreme şi putere să se ocupe de promisiune.
Actul II. Februarie 2021. Deputatul ieşean liberal (ulterior devenit liderul judeţean PNL) afirmă, conform celor relatate de presă, că s-au făcut primii paşi concreţi pentru construirea unui nou sediu pentru Opera Naţională Română din Iaşi.
Actul III. Iulie 2021. Primarul a anunţat că Opera ar putea fi găzduită în clădirea cinematografului Republica (dar acustica, dar cabine...?).
Actul IV. Decembrie 2021. De pe un site dedicat proiectelor, aflăm că sediul Operei va fi construit, eventual, 25, dar fiind că bugetul de stat pe 2022 nu cuprindea acest obiectiv.
Actul V. Ianuarie 2022. Primarul declară că a cerut, la Bucureşti, sediu pentru Operă.
Actul VI. La începutul lui februarie 2022, un post de radio anunţa că „Iaşul nu va avea sediu nou la (corect pentru...) Operă.
Actul VII. Pe 8 februarie a.c., ministrul Culturii, declara că vrea sediu nou pentru instituţia amintită, plusând: „îmi iau frumos un preşuleţ şi dorm la Primărie până îmi dă terenul”.
Actul VIII (nu cred că şi ultimul!). Începutul lui martie 2022: presa relatează că Opera şi-ar putea schimba sediul (observaţi formularea), dată fiind implicarea Primăriei şi a Consiliului Local (speram altceva, dar varianta discutată s-a referit tot la Republica/Trianon...).
Întrebare: este nevoie de un nou sediu? Da (deşi se poate juca în rotaţie, ca şi până acum).
O precizare esenţială: un sediu de referinţă. Ori o replică-identică Teatrului, ori o clădire modernă, deosebită, fiind necesar un concurs internaţional de proiecte. Căci, fără supărare, clădirile făcute în ultimele 3 decenii la Iaşi nu prea arată a avea autori profesionişti!
Puncte preluare anunturi "Evenimentul Regional al Moldovei" in Iasi
<
Adauga comentariul tau