Prezidențiabili. Unii - lamentabili

 Dorian OBREJA

Mai întâi, o necesară introducere teoretică. Prezidențiabil poate fi substantiv sau adjectiv. Același termen poate fi catalogat drept ambiguu, referindu-se atât la dorința de a fi candidat, cât și la abilitățile/calitățile necesare exercitării unei asemenea funcții. Termenul poate fi ”citit” în nu mai puțin de trei chei, și anume: 1.înțelesul de posibilitate (cine este probabil să candideze la președinție); 2. înțelesul de voință/dorință (cine aspiră să devină președinte); 3. înțelesul de aptitudini (cine ar fi capabil să devină președinte). Conform specialiștilor în domeniul științelor politice, caracterul de prezidențiabilitate al unui candidat se edifică la intersecția a două axe de influență, prima fiind cea acordată sau refuzată de autorități externe (mass-media, experți, activiști, cetățeni), iar cea de a doua – cea revendicată de candidat. Un excelent jurnalist, cu vechi state de serviciu, l-am numit pe Jacques Asline, meditând la întrebarea ”există o metodă de a face un candidat la președinție?”, ne dă un răspuns absolut edificator: ”În chestiunile prezidențiale, totul pleacă de la sondaje. Cel mai bun mod de a ”face” un candidat la președinție este să ”lucrezi” mass-media, bazându-te pe...mass-media, bazându-te pe sondaje de opinie”.

Practica vine să confirme teoria: încă din septembrie 2023, au început să fie aruncate pe piață sondaje de opinie în care anumite nume apăreau  constant și cu procente mari, chiar dacă posesorii lor nu nu-și declaraseră (și nu au făcut-o nici până azi) intenția de a candida!

Apropo de sondaje, un studiu Avangarde dezvăluia ”portretul-robot” al prezidențiabilului: să fie român, patriot, creștin-ortodox, familist, european, să nu fi avut probleme cu justiția, să lupte împotriva justiției.

Dintre cei care aspiră, sunt sau ar putea fi propuși la Cotroceni, există mai multe categorii. Candidați confirmați: George Simion, Aurelian Pavelescu; iau în calcul candidatura: Marcel Ciolacu, Nicolae Ciucă, Elena Lasconi, Diana Șoșoacă; nume vehiculate: Emil Boc, Florin Cîțu, Ion Cristoiu, Viorica Dăncilă, Gabriela Firea, Mugur Isărescu, Hunor Kelemen, Daniel Morar, Mihail Neamțu, Eugen Teodorovici, Remus Cernea, Andrei Marga, Florin Călinescu; candidați retrași: Cătălin Drulă, Cristian Diaconescu, Călin Georgescu, Dan Barna, Dacian Cioloș; au refuzat să fie candidați: Rareș Bogdan, Vasile Dîncu, Sorin Grindeanu, Ioan Aurel Pop, Alexandru Rafila, Nicușor Dan; nu pot fi: Liviu Dragnea (interzis legal), Adrian Năstase (interzis legal), Dominic Fritz (nu are cetățenie română); nu ar putea fi, cel puțin etic: Eduard Hellvig (doar un an de când a plecat de la SRI),            Silviu Predoiu (fost adjunct la SIE), Laura Codruța Kovesi (până în septembrie 2026 este angajată procuror-șef la Parchetul European), Mircea Geoană (mandatul de adjunct la NATO a fost prelungit până în octombrie 2024).

Trebuie o sită deasă pentru a cerne candidații prezidențiabili de cei lamentabili. Deocamdată, cifrele trimit în a doua categorie doi lideri de partid (unul, cu 1,29 la sută la europarlamentarele din 2019, altul – cu 2,50% la localele din 2024) și un primar, reales cu circa 6.000 de voturi. Cel mai recent sondaj indică următoarea ierarhie: Marcel Ciolacu 31%, George Simion-17%, Mircea Geoană–15%, Nicolae Ciucă–13%, Diana Șoșoacă-7%. Ordinea s-ar putea păstra, dacă alegerile vor fi în septembrie, sau schimba, dacă vor fi amânate (poate și comasate?) până în decembrie.