Socoteala de la casă nu corespunde cu cea de la vot

 Dorian OBREJA

Nu este o eroare, nu am vrut să scriu, parafrazând un cunoscut proverb, socoteala de acasă; am înlocuit acest termen cu acela mult mai adecvat de casă, într-o anumită accepțiune, și anume ”dulap sau lădiță de fier în care sunt ținuți bani, hârtii de valoare etc.”. La casă sau din casă (bine, în ziua de azi vorbim de conturi, mai mult sau mai puțin la vedere, de regulă offshore) sunt făcute plățile către factorii de influență (de pe scena politică, economică, media ș.a.m.d.), dar și către instituțiile care, periodic, ”iau pulsul” populației, adică firmele de sondare a opiniei publice.

Conform uneia dintre acestea, care a făcut o cercetare cu doar câteva zile înainte de alegerile parlamentare din decembrie 2020, configurația reprezentanților formațiunilor politice în forul legislativ al țării ar fi fost următoarea: PNL - 33 la sută, PSD| - 30 la sută, USR - 17 la sută, Pro România - 7 la sută, desigur și UDMR cu procentele tradiționale (are cele mai disciplinat electorat...), urmând ca PMP să nu îndeplinească baremul de intrare.

Au trecut cele câteva zile și Biroul Electoral Central a dat publicității rezultatele finale: PSD - 28,9 la sută, PNL - 25 la sută, USR - 15 la sută, AUR - 9 la sută. În afară de PMP, mai rămânea pe tușă și Pro România.

Între previziunile bazate pe sondaj și realitate se înregistrau, în unele cazuri, diferențe foarte mari (depășind cunoscuta marjă de eroare).

Într-un interval de nici patru ani, s-au perindat vreo șase guverne (conduse de 2 ori de Ludovic Orban, de 2 ori de Nicolae Ciucă, o dată de Florin Cîțu, interimar - de Cătălin Predoiu, iar acum - de Marcel Ciolacu; asta dacă la numărătoare nu includem și desemnarea lui Dacian Cioloș (ce a obținut doar 84 de voturi din cele 234 necesare!).

La finele săptămânii trecute, au fost prezentate rezultatele celui mai proaspăt sondaj.  PSD s-ar afla, în intențiile de votare, la cel mai  mic scor din ultimii doi ani, dar tot în fruntea topului, cu 28,7 la sută (ceea ce înseamnă o pierdere de 2 procente față de luna anterioară). Surpriza: s-a schimbat ocupantul locului secund, pe  acesta situându-se, în momentul de față, AUR, cu 20,1 la sută; PNL  a ajuns pe locul trei, cu 18 la sută. În fine, USR se menține în jurul a 12 la sută, ceea ce înseamnă o scădere de 5, respectiv 3 la sută față de sondajul din decembrie 2019, respectiv rezultatele legislativelor din aceeași lună, deși, în cazul acestei formațiuni, nu putem vorbi de erodare, fiindcă nu s-a aflat la guvernare, deși ar fi dorit foarte tare!).

Ceea ce mie îmi dă fiori și mă îngrijorează peste poate este ascensiunea AUR.

O formațiune politică  ce nici măcar nu apărea printre intențiile de votare care să o ducă în parlament în sondajele din acel an, a intrat în legislativ cu 9 la sută, iar acum a ajuns la un procent aproape dublu, ceea ce, cu toate relativitățile, ar reprezenta opțiunea unei cincimi dintre alegători. O creștere spectaculoasă, dar și periculoasă, întrucât, potrivit percepțiilor, acest ”partid” e considerat, citez, ”a fi de dreapta, sau chiar extremă dreaptă, promovând o retorică antimaghiară, antioccidentală, antiglobalistp, eurosceptică și iredentistă”. De fapt, fenomenul nu este unul singular și se înscrie, spun experții, în ”victoriile electorale înregistrate în 2022, în Europa, de partide naționaliste și de extremă dreaptă”.

Din fericire, mai e aproape un an până la alegeri. Timp în care s-ar putea materializa îndemnul ”Deșteaptă-te, române!”.