Crăciun la mall și pe Tik-Tok

„Draga mea bunică, vei şti despre mine că sunt sănătoasă, ceea ce îţi doresc şi ţie. Cunoşti acest început de scrisoare fiindcă de la tine l-am învăţat. Şi fiindcă vin sărbătorile, măcar tradiţia scrisorilor să o respect. Aici unde sunt eu totul e bine. Bursa e îndestulătoare, cursurile sunt super faine şi mă vor ajuta să-mi găsesc un job bun, oamenii sunt amabili. Totul e frumos, elegant, plin de lumină şi de veselie. Viaţa însă este trăită la foc automat. Toţi sunt grăbiţi, toţi aleargă în toate părţile după o fărâmă de linişte. Şi eu vreau. Şi mai vreau un brad adevărat, cu miros puternic, nu unul ecologic, adică din plastic, pe care l-am cumpărat de la mall. L-am împodobit frumos, am agăţat de el bomboane scumpe şi dulciuri preţioase, dar tare i-ar şedea mai bine dacă ar avea şi câteva nuci, însă aici, peste ocean, le găseşti rar şi mai niciodată cu coajă. La mall, sărbătorile sunt altfel”.
Bunica a lăsat jos scrisoarea Ioanei şi a zâmbit lung amintirilor. Să tot fie vreo câţiva ani de când nepoata îi scrie de Crăciun aşa cum a învăţat-o în primele zile de şcoală. Cu fraze scurte, cu aliniat şi paragraf. Şi nu pentru că nu ar şti altfel, ci pentru că era un cod secret al lor, era singurul mod pentru a fi împreună de Crăciun şi de a trăi din plin tradiţiile pe care mulţi nu şi le mai amintesc.
Bradul ecologic şi colindele străinilor
De mulţi ani, sărbătorile s-au mutat la mall şi încep cu mult înainte de data înscrisă în calendar. Brazii sunt împodobiţi de prin noiembrie, urmând o tradiţie saxonă sau cine ştie de cine de pe unde preluată, steluţele şi fulgii de nea decorează vitrinele cu mult înainte de 1 decembrie, iar colindele cântă de zor. În alte limbi decât cea română, fireşte, fiindcă altfel nu ar fi cool. Şi nici hot. Ce-i drept, nici româneşti nu sunt.
Brazii au tot felul de forme şi sunt confecţionaţi din tot felul de materiale, de la ceramică la pânză ori hârtie. Chiar şi hârtie de ziar. „Sunt ecologici. Respectăm natura şi nu suntem de acord cu barbaria tăierilor de brazi din păduri. Ce rost are să distrugi un copac pentru o lună de sclipici?”, şi-a susţinut pledoaria un tânăr care promova o cauză ecologistă. Am fi înţeles mesajul şi fără explicaţii, ci doar uitându-ne la geaca inscripţionată cu fraze prin care voia să salveze lumea. Şi banii pentru frizer, că altfel de ce ne-ar fi privit printre breton?
Alt etaj din marele mall, alt brad. Din tul vopsit şi împodobit cu steluţe din hârtie. Ecologic, fireşte, dar greu de înţeles fiindcă ornamentele făceau reclamă la o firmă de produse textile croite din materiale sintetice. Nu contează atât timp cât vizitatorii se bucură şi fredonează fericiţi refrenul din Jingle Bell, alături de instalaţia cu hituri americane.
Tradiţii cu materialul clientului
La mall, fie el într-un oraş mic sau mare (de data asta mărimea chiar nu contează!) găseşti de toate pentru orice sărbătoare şi portofel. De la cadouri mai scumpe sau mai ieftine, la alimente cu iz tradiţional sau nu până la servicii de Moş Crăciun. N-ai bani să „tocmeşti” un Moş adevărat, nu-i nimic. Poţi cumpăra costum sau măcar un fes şi o barbă. Şi un sac, dacă gazda nu are deja cadourile ticluite prin tot felul de sacoşele colorate. Sau poţi face comandă de Moş gătit într-un anume fel, după cum cere copilul. „De ce are mereu haina roşie? Eu aş vrea unul cu pantaloni albaştri şi cu pelerină, ca Superman. Şi de ce este mereu bătrân? La mine aş vrea să vină un Moş îmbrăcat cu albastru şi care să aibă sabie. Şi un sac plin cu dinozauri”, a sugerat Alex, un puşti de patru ani ai cărui ochişori fugeau printre rafturile cu jucării. Vânzătorului pare că i-a plăcut ideea că altfel de ce să fi notat în agendă numărul de telefon al părinţilor puştiului căruia tradiţia nu-i spune nimic?
... şi poze la bradul cu urşi
Şi dacă tot vorbeam de sărbători (altele decât cele tradiţionale nu), să ştiţi că brazii nu sunt mereu plini de ace, ci pot fi şi pufoşi. Un designer cu altfel de viziuni artistice a confecţionat unul din urşi albi, tot la mall, evident, dar la unul mai mare, la care tânjesc şi tinerii de prin oraşele megieşe. „Am venit cu gaşca la Iaşi. Nu se compară. Acolo ai de toate, ai promoţii şi reduceri, ceea ce este super. Ai şi spectacole, aşa mai da distracţie de sărbători”, ne-a spus Vlad, un vasluian ce şi-a făcut planuri mari de distracţie pentru Crăciun. „Mâncare este, la food-court ai de toate, e plin mereu. Bere este. Va fi happy”, l-a completat Tudor, amicul perfect pentru un Crăciun petrecut oricum, numai în mod tradiţional nu. Pozele făcute la brazii din malluri sunt deja un „must” pentru cei care îşi doresc o amintire de la sărbătorile de iarnă, iar imaginile de pe Facebook ori postările de pe Til-Tok o demonstrează din plin.
Mâncăruri de prin cuhniile altora
Unde-i mall nu-i tocmeală şi uite aşa învăţăm cu toţii să fim cosmopoliţi. În fond, astfel de magazine ne uşurează munca (direct proporţional cu golirea portofelului), ne oferă multe mărfuri şi ne învaţă că pe masa de Crăciun pot fi puse şi trufe, şi prosciuto cu pepene galben, şi mozarella şi nu doar sarmale, caltaboşi şi răcituri (neapărat de cocoş, aşa am învăţat eu de la mama). Mulţi se înghesuie printre rafturile cu bunătăţile celor care şi-au dat sărbătorile şi uite că asezonăm chiftelele cu avocado ori şoriciul cu kiwi. Dacă în urmă cu mulţi ani Crăciunul le ambiţiona pe gospodine să se întreacă în mâncăruri alese, gătite în casă, acum sărbătoarea Naşterii Domnului se învârte în jurul marilor magazine. „Nu mai simt sărbătorile ca în anii din urmă. De la copiii mei vine pentru că ei sunt altfel. Pentru ei Crăciunul înseamnă cumpărături la mall şi atât. Pe vremuri ascultam colinde acasă sau veneau colindătorii la noi. Acum copiii mei asistă la spectacolele de colinde pe care le găzduiesc şi le organizează marile magazine”. ne-a spus cu tristețe Doina, o bunicuță din Bârlad
Toate sunt bune, inclusiv cozonacii cu nucă şi amelioratori care cresc aluatul până în vârful bradului, şi cornuleţele cu rahat (unde-i mirosul de altădată?) făcute cu smântână vegetală (ce-o fi aia?!) şi untură tartinabilă, sunt buni şi muslitos, şi falafelul, şi cârnăciorii cu nucă (pentru vegetarieni), dar nu sunt româneşti! E păcat că tradiţiile se pierd şi că fuga asta nebună după viaţă şi bucurie (chiar de împrumut) ne schimbă şi pe noi, şi Crăciunul.
* * *
„Draga mea Ioana! M-a bucurat scrisoarea ta. Şi felicitarea cu bradul albastru şi cu semnul de material reciclat pe spate mi-a plăcut. E bine să avem grijă de natură, dar şi de noi. Ioana, mă întrebai de cozonaci. Au ieşit buni, că patiserii de la mall sunt pricepuţi. Eu n-am mai copt că doar pentru mine... Sarmalele sunt gustoase, că au fost făcute din gâsca vecinei, adusă de la ţară. Nu am mai cumpărat curcan. Cel de anul trecut, adus din Brazilia, nu mi-a plăcut, aşa că am băgat în cuptor un muşchiuleţ, în amintirea Ignatului copilăriei mele. Ioana, nici julfă n-am mai făcut. Am luat câteva baclavale. Seamănă la gust şi au fost bune în Ajun. Mă întrebi ce voi face de Crăciun... Voi asculta colinde româneşti pe youtube, apoi voi tăifăsui pe skype cu amicele mele şi cu tine. Sărbători cu tihnă şi ţie, copilă dragă!”

Maura Anghel