Şeful ARDNE: „Cel mai mare risc la regionalizare este politicul”

* Constantin Apostol afirmă că ARDNE este pregătită pentru a îndeplini rol de autoritate de management al fondurilor europene * şeful ARDNE subliniază că regionalizarea trebuie făcută cu descentralizare instituţională şi financiară, iar regiunile să aibă putere de decizie în gestionarea resurselor

Cotidianul „Evenimentul Regional al Moldovei” continuă campania de informare cu privire la reorganizarea administrativ-teritorială a ţării. În materialul de astăzi vă propunem să citiţi viziunea pe care o are directorul Agenţiei Regionale de Dezvoltare Nord-Est (ARDNE), Constantin Apostol, pentru procesul regionalizării. Celelalte materiale publicate în cadrul acestei campanii vor fi vizualizate pe www.ziarulevenimentul.ro la secţiunea „Moldova/Regionalizare”.

Principalul risc în realizarea procesului de regionalizare vine din zona politică. Cel puţin aşa susţine directorul Agenţiei Regionale de Dezvoltare Nord-Est (ARDNE), Constantin Apostol. Potrivit acestuia, regionalizarea este cel mai important proces post-revoluţionar al României din punct de vedere administrativ şi politic. Apostol consideră că ţara noastră a rămas „undeva în urmă” faţă de modul în care trebuie să-şi atingă anumite ţinte administrative şi în abordarea decalajelor faţă de celelalte state membre al Uniunii Europene. „Riscul ar fi ca unele regiuni să fie blocate din punct de vedere politic. Acesta ar fi cel mai mare risc. Anume, Consiliul Regional să fie în antiteză cu ce vrea Executivul regiunii, aşa cum se întâmplă la guvern şi parlament. Riscul cel mai mare vine din zona politică. Avem nevoie de o anumită stabilitate şi, mai mult, de a adopta nişte documente programatice pe care politicienii, indiferent de culoare, să şi le asume”, a declarat şeful ARDNE.

Apostol cere putere de decizie şi financiară
În opinia directorului ARDNE, regionalizarea trebuie realizată ţinând cont de câteva principii clare, nominalizând în acest sens descentralizarea, atât instituţională, cât şi financiară, precum şi subsidiaritatea. „Fără putere de decizie şi parte financiară în spate nu vom reduce decalajele. Mai mult, nu vom putea înlătura disparităţile intraregionale. Noi am identificat pentru 2014 - 2020 nu mai puţin de 18-20 tipuri de disparităţi intraregionale. Atunci, tot acest proces apare ca o necesitate”, a explicat Apostol. Şeful ARDNE a subliniat că vor trebui modificate zeci de legi şi acte normative, subliniind, în acest context, că regionalizarea nu este un proces care să fie făcut „peste noapte”. „Nu se va face nici într-un an. Procesul se va întinde pe cel puţin o perioadă de trei, patru sau cinci ani. Durează până ce creezi baza instituţională, până ce redefineşti administraţia de la nivel de comună, oraş, judeţ, regiune şi stat”, a completat directorul ARDNE.

Ce rol ar trebui să aibă agenţiile de dezvoltare
Actualele agenţii de dezvoltare regionale au fost înfiinţate la sfârşitul anilor 1990. Agenţia aferentă Regiunii de Nord-Est are sediul la Piatra Neamţ şi numără circa 140 de angajaţi. În prezent, ARDNE este principalul planificator pentru perioada 2014 - 2020, în această perioadă punându-se bazele unei strategii de dezvoltare regionale. În exerciţiul bugetar 2007 - 2013, ARDNE a jucat rolul unui organism intermediar în accesarea de fonduri europene de mediul public şi privat. Intenţia autorităţilor centrale, cel puţin la nivel declarativ, este ca agenţiile de dezvoltare să devină autorităţi de management astfel ca banii europeni să fie absorbiţi şi gestionaţi direct de regiuni fără intervenţia Bucureştiului, fapt ce ar reduce semnificativ din birocraţia acestui proces. „ARDNE este pregătită să devină autoritate de management. Agenţia are 14 ani de existenţă, avem specialişti care au lucrat atât în pre-aderare, cât şi în fonduri structurale, care sunt pregătiţi în unităţi similare din Europa, care cunosc sisteme de lucru şi nu mai spun de partea de proceduri. Faţă de alte programe europene care au fost super-centralizate, cel operaţional regional a fost singurul descentralizat, organismul intermediar a aparţinut regiunii. Din acest motiv, şi procentul de implementare este cel mai mare pe ţară pe POR, undeva la 25%”, a mai spus Apostol.
Un exemplu de bună practică este modelul polonez. Regionalizarea acestei ţări a fost realizată încă de la începutul anilor 2000. Pentru exerciţiul bugetar 2007 - 2013, autorităţile centrale au lăsat mână liberă regiunilor să gestioneze fonduri totale de 25 miliarde euro, gradul de absorbţie fiind cel mai ridicat dintre toate statele membre UE. Un avantaj decisiv al polonezilor a fost că fiecare regiune a reuşit să negocieze direct cu Bruxelles-ul domeniile de finanţare în funcţie de specificul fiecărei zone. În ceea ce priveşte exerciţiul bugetar 2014 - 2020, Apostol a subliniat că, în cazul României, nu au fost încă stabilite axele de finanţare. „Nu au fost încă definite domeniile de intervenţie, se lucrează la acest lucru. Cert este că se vor schimba mult procedurile, dictonul va fi competitivitatea, iar Comisia a cerut tuturor statelor să restrângă aria de programe operaţionale, să avem câteva, dar foarte bine focusate, cu intervenţii directe şi se vor vedea rezultate”, a conchis directorul ARDNE.

CASETE

ARDNE a făcut plăţi de 45% din POR
Şeful ARDNE a susţinut că plăţile către beneficiarii Programului Operaţional Regional (POR) se ridică la 45% din valoarea alocată Regiunii de Nord-Est, care este de 642 milioane euro pentru exerciţiul bugetar 2007 - 2013. „Eu sper ca anul acesta să ajungem undeva la 60-70%. POR are supracontractare de 120% şi vor mai putea intra proiecte de pe listele de rezervă. Sunt bani economisiţi din corecţii financiare şi din licitaţii”, a spus Apostol. Potrivit unei analize recente făcute de către specialiştii ARDNE, începând cu anul 2007 în Moldova a fost o infuzie de 2,7 miliarde euro din fonduri structurale şi de coeziune în cadrul tuturor celor 12 programe europene existente. Suma reprezintă aproape 14% din întreg bugetul alocat României pentru actualul exerciţiu bugetar. Valoarea fondurilor accesate este de peste două ori mai mare faţă de Produsul Intern Brut Regional pe un an şi au fost semnate 6.918 contracte de finanţare. Cele mai multe fonduri au ajuns la Iaşi (783 milioane euro), Suceava (432,5 milioane euro) şi Vaslui (402,4 milioane euro). Ultimele trei locuri în regiune sunt ocupate de Bacău (372,2 milioane euro), Neamţ (368,8 milioane euro) şi Botoşani (354,9 milioane euro). Suma medie accesată în cadrul unui proiect european ajunge la aproape 400.000 euro. Absorbţia pe cap de locuitor este de 861 euro la nivel regional.

Întâlnire regională pentru stabilirea priorităţilor
Potrivit lui Constantin Apostol, la nivel regional este în pregătire o reuniune a preşedinţilor de consilii judeţene, primarilor oraşelor reşedinţă de judeţ şi reprezentanţi ai Ministerului Transporturilor pentru stabilirea priorităţilor în sectorul infrastructurii. „Vom adopta un document comun care să valideze opţiunea regiunii”, a spus Apostol. Unul din obiectivele prioritare pentru regiune este autostrada care să lege Moldova de Transilvania. „Aici, vorbim de Iaşi - Târgu Mureş. Bacău - Braşov poate fi un drum rapid care să se racordeze la această autostradă”, a precizat Apostol, în condiţiile în care autorităţile din Bacău au solicitat sprijin regional pentru o autostradă spre Braşov. Şeful CJ Bacău, Dragoş Benea, ne-a declarat recent că o astfel de autostradă este mai ieftină faţă de Iaşi - Tg Mureş, precum şi mai fezabilă. Preţul acesteia ar ajunge la 1,5 miliarde euro faţă de cele 9 miliarde euro vehiculate în cazul Iaşi - Tg Mureş. „Trebuie să vedem şi cum gestionăm resurse importante precum apa, gazul şi energia electrică. Trebuie realizate interconectări, trebuie normalizat ce înseamnă un operator regional. Hai să ne gândim la sănătate, cum ar trebui gestionat acest domeniu în regiune, la învăţământ. Eu înţeleg că există autonomie universitară dar, pe partea cealaltă, va trebui să nu mai producem şomeri cu diplome”, a mai declarat Apostol în contextul întâlnirii programate între factorii de decizie. Şeful ARDNE a adăugat că Moldova a pierdut şi încă pierde foarte multă forţă de muncă calificată. „Suntem regiunea cu cei mai mulţi oameni plecaţi afară. Până acum a fost o bucurie că trimiteau bani acasă, dar, vedeţi, recesiunea a făcut ca transferul de bani între Moldova şi statele europene să scadă foarte mult”, a menţionat şeful ARDNE.

Pagină realizată de Alex Andrei

 

Acum ne poți urmări și pe FACEBOOK