Moment de cotitură în Europa: americanii transferă armament greu în Germania

Statele Unite transferă în Germania arme cu rază lungă de acțiune, inclusiv M-6, rachete de croazieră Tomahawk și arme hipersonice în curs de dezvoltare.

SUA vor începe în 2026 să desfășoare capacități de foc cu rază lungă de acțiune în Germania, au anunțat cele două țări. Într-o declarație emisă în marja summitului NATO, cele două țări au afirmat că "desfășurările episodice" pregătesc staționarea pe termen mai lung a unor astfel de capacități, care vor include SM-6, Tomahawk și arme hipersonice în curs de dezvoltare, cu rază mai mare decât capacitățile actuale din Europa.

"Exercitarea acestor capacități avansate va demonstra angajamentul Statelor Unite față de NATO și contribuția lor la descurajarea integrată europeană", se arată în declarație.

Declarația pe larg

„Statele Unite vor începe în 2026 desfășurări episodice ale capacităților de foc cu rază lungă de acțiune ale forței sale operaționale multidomeniu în Germania, ca parte a planificării staționării durabile a acestor capacități în viitor. Atunci când vor fi pe deplin dezvoltate, aceste unități convenționale de foc cu rază lungă de acțiune vor include arme SM-6, Tomahawk și arme hipersonice în curs de dezvoltare, care au o rază de acțiune semnificativ mai mare decât actualele arme de foc terestre din Europa. Exercitarea acestor capacități avansate va demonstra angajamentul Statelor Unite față de NATO și contribuția lor la descurajarea integrată europeană”, se arată în declarația publicată de Casa Albă pe site-ul oficial.

Contextul summitului NATO

Întruniţi la Washington în cadrul celei de-a 75-a aniversare de existenţă a Alianţei, liderii NATO vor avea mai multe discuţii privind nevoia crescută de a-şi intensifica retorica şi de a arăta că sunt serioşi în ceea ce priveşte capacitatea de a descuraja Rusia în caz de nevoie.

Aceştia speră ca mesajul lor să aibă şi mai multă greutate pe teritoriul american, cu perspectiva revenirii lui Trump la Casa Albă după alegerile din noiembrie. Ei se tem că acest lucru ar putea însemna o posibilă temperare a contribuţiilor SUA pentru sprijinirea Ucrainei şi a securităţii fiecărei ţări NATO.

„Cel mai mare cost şi cel mai mare risc vor fi dacă Rusia va câştiga în Ucraina", a declarat Stoltenberg în faţa unui public format din factori de decizie politică şi militari de rang înalt la Washington. „Nu putem permite ca acest lucru să se întâmple", a adăugat şeful NATO, potrivit Euractiv.

Anul trecut, în cadrul summitului de la Vilnius, liderii NATO au revizuit planurile de descurajare şi apărare ale alianţei prin adoptarea unui nou plan specific de apărare regională, însă acesta nu dispune în prezent de suficiente capacităţi pentru a face strategia operaţională şi nu include nici ultimele două membre, Suedia şi Finlanda, potrivit mai multor diplomaţi NATO.

Atingerea ţintei de 2% din PIB pentru apărare, un subiect important

Având în vedere intensificarea acţiunilor ruseşti în Ucraina, dar şi ameninţările reprezentate de către Rusia în privinţa securităţii blocului NATO, se aşteaptă ca liderii NATO să îşi reînnoiască angajamentul de a respecta obiectivul alianţei de 2% din PIB pentru cheltuielile de apărare.

Până în acest moment, 23 din cele 32 de state membre NATO au îndeplinit obiectivul minim de 2% din PIB alocat apărării, iar ţări precum Italia, Canada, Spania sau Belgia încă întâmpină obstacole în atingerea acestui prag. Astfel, este probabil ca presiunea să crească asupra celor care nu cheltuiesc suficient, potrivit diplomaţilor NATO, unii dintre aceştia afirmând că cei care ating obiectivul actual „vor trebui aproape sigur să suporte mai mult".

Summitul NATO se desfăşoară în perioada 9-11 iulie, iar principalele subiecte de discuţie sunt despre consolidarea apărării şi securităţii euro-atlantice, dezvoltarea parteneriatului cu zona Asia-Pacific şi sprijinul pentru Ucraina.