De câte feluri este testamentul în România și care sunt avantajele sau dezavantajele fiecărui tip

Dar cum definim testamentul?

Art. 1034 C. civ. definește testamentul ca fiind ,,actul unilateral, personal şi revocabil prin care o persoană, numită testator, dispune, în una dintre formele cerute de lege, pentru timpul când nu va mai fi în viaţă”. Prin urmare, testamentul este:

- un act unilateral (produce efecte juridice indiferent dacă cel în favoarea căruia se realizează testamentul îl acceptă sau nu)

- un act personal (se încheie exclusiv de către testator, nu prin reprezentant sau cu încuviințare)

- un act solemn (se poate încheia doar într-una din formele prevăzute de lege)

- un act pentru cauză de moarte (efectele testamentului se produc după decesul testatorului)

Cine poate dispune de bunurile sale prin testament și cine poate să primească aceste bunuri?

Conform art. 12 C. civ. coroborat cu art. 1180 C. civ., oricine poate dispune liber de bunurile sale, dacă legea nu prevede altfel și orice persoană poate contracta, dacă nu este declarată incapabilă de lege. Din interpretarea textelor rezultă că, de regulă oricine poate încheia un testament în mod valabil, iar incapacitatea de a încheia testamentul trebuie să fie expres prevăzută de lege. Același lucru se aplică și în ipoteza capacității de a primi bunuri prin testament. De asemenea, testatorul trebuie să aibă discernământ pentru a încheia valabil testamentul.

Nu pot/poate dispune prin testament de bunurile sale conform art. 43 C. civ și art. 12 C. civ.:

- Minorul;

- Persoanele puse sub interdicție judecătorească;

- Persoanele insolvabile;

Nu pot/poate primi prin testament conform art. 990 C. civ și art. 991 C. civ.:

- Medicii, farmaciștii sau alte persoane care îi acordau, în mod direct sau indirect, îngrijiri de specialitate dispunătorului pentru boala care este cauză a decesului;

- Preoții sau alte persoane care acordau asistență religioasă dispunătorului pentru boala care este cauză a decesului

- Notarul public care a autentificat testamentul;

- Interpretul care a participat la procedura de autentificare a testamentului;

- Martorii în cazurile prevăzute la art. 1034 alin. (2) și art. 1047 alin. (3) C. civ.;

- Agenții instrumentatori în cazurile prevăzute la art. 1047 C. civ.;

- Persoanele care au acordat asistență juridică la redactarea testamentului;

De câte feluri este testamentul?

Testamentul poate fi clasificat în două mari categorii:

1. Testamente ordinare care se pot încheia în condiții obișnuite și acestea sunt de două feluri:

- Testamentul olograf

- Testamentul autentic

2. Testamente privilegiate care se pot încheia doar în împrejurări excepționale;

Testamentul olograf

Testamentul olograf este testamentul cel mai simplu de realizat. Art. 1041 C. civ prevede că testamentul olograf trebuie scris în întregime, datat și semnat de mâna testatorului. Ce înseamnă asta? Nimic mai simplu, dacă vrei să realizezi testamentul în această forma n-ai nevoie decât de un pix și o foaie și poți începe să-l redactezi. Dar hai să analizăm fiecare cerință în parte.

Cum spuneam, testamentul olograf trebuie scris în întregime de mâna testatorului Dacă ești prea obosit sau pur și simplu nu ai chef să scrii întreg testamentul de mâna și preferi să-l redactezi pe calculator, spre exemplu, află că testamentul va fi nul și nu va produce efecte juridice. Practic, l-ai făcute degeaba, chiar dacă îndeplinește celelalte două condiții (este semnat și datat de mână). Poți să scrii testamentul în ce limbă vrei (engleză, latină etc.), cu orice vrei (creion, cretă, cărbune etc.), pe orice (o simplă foaie albă, pe lemn, piatră, sticlă etc.)

Ce se întâmplă dacă o altă persoană scrie pe testamentul deja redactat? Mai este valabil testamentul?

Există două ipoteze: fie scrierea persoanei respective nu are legătura cu testamentul (spre exemplu, cineva a notat o adresă pe foaia conținând testamentul) și în acest caz testamentul este valabil, fie scrierea are legătura cu testamentul. În această a doua situație, dacă testatorul știa de scrierea persoanei, atunci testamentul este nul, deoarece conținutul trebuie scris doar de mâna testatorului. În schimb, dacă testatorul nu știa despre ceea ce adăugase, modificase etc. persoana respectivă, testamentul este valabil așa cum a fost redactat de testator, fără a se ține cont de scriere.

A doua condiție privește datarea testamentului de mâna testatorului. Practic, trebuie să scrii de mână, la fel ca și în cazul conținutului testamentului, data când ai întocmit testamentul. Spre exemplu, poți scrie ,,11.04.1990” sau ,,prima zi a anului 1990”. Trebuie scrisă data reala a întocmiri testamentului, deoarece scrierea unei date false atrage nulitatea testamentului.

Ultima condiție vizează semnătura testamentului. La fel ca și în celelalte cazuri trebuie realizată tot de mâna testatorului. Dacă nu există semnătură, atunci testamentul nu este definitiv încheiat și nu poate produce efecte juridice.

Care ar fi avantajele unui astfel de testament? Nimic mai simplu.

1. Poate fi realizat de oricine știe să scrie;

2. Nu presupune cheltuieli;

3. Doar tu știi conținutul testamentului;

4. Îl poți distruge oricând și să redactezi unul nou după bunul plac;

Există și dezavantaje când închei un astfel de testament:

1. Oricine îl găsește îl poate distruge foarte ușor;

2. Dacă nu ai cunoștințe juridice este posibil să existe formulări neclare, contraziceri și să nu rezulte cu exactitate care este ultima voință;

3. Este ușor de falsificat;

Testamentul autentic

Testamentul autentic este testamentul autentificat de un notar public sau de o altă persoană învestită cu autoritate publică de către stat (Art. 1043 C. civ.). Practic, dacă vrei să închei un testament autentic trebuie să te duci la un notar public și notarul face treaba în locul tău.

Cum se întâmplă? Pai, există două ipoteze, fie testatorul vine cu testamentul deja redactat de el sau de un avocat, spre exemplu, fie testatorul nu are un testament redactat, ci îl dictează ulterior notarului public. Dacă testamentul este deja redactat, notarul public va oferi îndrumările necesare, spre exemplu consecințele pe care le presupune ultima sa voință, apoi va tehnoredacta testamentul.

În ipoteza în care testamentul nu este deja redactat, testatorul îl va dicta notarului public. După tehnoredactare, notarul va citi testamentul și îl poate da spre citire și testatorului, dacă testatorul solicită. Testatorul confirmă cele precizate în testament și îl semnează, iar notarul public semnează încheierea de autentificare a testamentului. Dacă testatorul nu poate semna (din cauza unei boli, infirmități), notarul face această mențiune în încheierea de autentificare.

În această ultimă ipoteză, trebuie sa fie prezenți și doi martori-asistenți care vor semna înscrisul și care vor fi menționați în încheierea de autentificare de către notar. Practic, lipsa semnături testatorului este înlocuită de mențiunea făcută de către notarul public despre această imposibilitate de a semna și de semnăturile și prezența martorilor. Important de precizat este și că testamentul se întocmește în limba romană.

Dacă testatorul solicita justificat întocmirea testamentului în altă limba, notarul poate autentifica acest testament în două situații: fie dacă notarul cunoaște limba respectivă, fie notarul a luat cunoștință de conținutul testamentului prin interpret. În această ultima situație, traducerea în limba romană trebuie sa fie atașată la dosar. (Francisc Deak, Romeo Popescu, Tratat de drept succesoral, Vol. II, Moștenirea testamentară, Ediția a IV-a, Editura Universul Juridic, 2019)

Să vedem care sunt avantajele:

- Poate fi realizat și de persoanele care nu știu să scrie, să citească sau cele care nu pot semna (din cauza unei boli, spre exemplu);

- Notarul verifică conținutul testamentului, fapt ce elimina posibilitatea existenței clauzelor neclare, contradictorii. Practic, testamentul va cuprinde ultima voința a testatorului, fără inconveniente;

- Se realizează într-un singur exemplar original care va fi păstrat în arhiva notarului public, ceea ce înseamnă că nu poate fi distrus la fel de ușor cum se întâmpla în cazul testamentului olograf;

Deși pare că există doar avantaje, realitatea este alta. Dezavantajele ar fi:

- Presupune cheltuieli suplimentate;

- Necesită timp pentru autentificare;

- Ar putea fi considerat inconvenient și faptul că acest tip de testamentul nu asigură secretul dispozițiilor, deoarece notarul public ia cunoștința despre cele cuprinse în testament;

Testamente privilegiate

Testamentul privilegiat, după cum îi spune și numele, reprezintă acel testament realizat de o persoană care se află în situații excepționale și care, din acest motiv, nu poate realiza un testament în forma autentică. Testamentul privilegiat este un testament autentic simplificat.

Am putea să ne întrebăm de ce ar dori o persoană, aflată intr-o asemenea situație excepțională, să realizeze un testament în forma autentică, dacă este mult mai simplu de realizat un testament olograf. Pai, da, ar putea să încheie un testament olograf, dar datorită avantajelor amintite mai sus, preferă încheierea unui testament în forma autentică.

Există patru situații excepționale în care se poate încheia un asemenea testament:

1. Epidemii, catastrofe (cutremur, inundații etc.), război sau alte asemenea. În aceste situații persoanele pot testa în fața unui funcționar competent al autorității civile locale, în prezenta a doi martori. Exemplul cel mai la îndemână este cel legat de epidemie. În contextul epidemiei de COVID-19, au fost luate anumite măsuri, spre exemplu cele legate de circulație. Aveai voie să circuli doar între anumite ore, pentru anumite motive, iar relațiile interumane au fost afectate în toate domeniile. Dacă o persoană dorea să încheie un testament în forma autentică, dar nu putea din cauza oricărui motiv din cele enunțate mai sus, persoana putea testa în fața funcționarului public.

2. În ipoteza în care testatorul se află pe o navă sub pavilion României sau pe o aeronavă sub pavilionul României, testatorul poate întocmi testamentul în fața comandantului navei sau aeronavei, în prezența a doi martori. Poate fi vorba fie de un membru al echipajului, fie chiar de un simplu călător. Condiția este ca aeronava să se afle în aer sau nava pe mare/fluviu.

3. Dacă testatorul este militar sau doar prestează servicii în cadrul forțelor armate ale României și nu poate testa în fața notarului, atunci poate testa în fața comandantului unității militare și în acest caz tot în prezența a doi martori. Spre exemplu, poate să se afle în misiune și nu poate părăsi unitatea militară pentru a merge la notar.

4. În situația internării într-o instituție sanitară. Dacă, spre exemplu este internat într-o astfel de instituție, iar notarul public nu are acces, testatorul poate întocmi testamentul în fața directorului, medicului șef al instituției sanitare sau a medicului șef al serviciului ori medicului de gardă, în prezența a doi martori. Spre exemplu, persoana suferă de o boală contagioasă.

Foarte important de reținut este că, în cazul acestor testamente privilegiate, dacă dispar împrejurările excepționale, fără să intervină decesul testatorului, testamentul este valabil doar 15 zile. După cele 15 zile, testamentul devine ineficace. Dacă testatorul decedează în cele 15 zile, testamentul este valabil.

Concluzie

Așadar, pornind de la originea cuvântului ,,testament”, respectiv testatio (mărturisire) și mens (minte), putem afirma că testamentul este o mărturisire a ultimei voințe pe care testatorul o are. De aceea, pentru a putea fi respectată în totalitate această voință este necesar să fie respectate condițiile speciale pentru fiecare tip de testament și să se aibă în vedere avantajele și dezavantajele pe care acesta îl presupune.