Generația Z și shopping-ul sustenabil: impact economic real sau iluzie?

 * pe fondul preocupărilor globale legate de sustenabilitate, Iașul devine un studiu de caz interesant: Generația Z adoptă tot mai mult cumpărăturile responsabile, dar cât de profund afectează această tendință economia locală? este moda sustenabilă o nișă în creștere sau doar un discurs trendy fără efecte reale?

Magazinele de haine second-hand din Iași, odinioară considerate o opțiune de nevoie, sunt astăzi un sector prosper. Datele comercianților arată o creștere semnificativă a vânzărilor în ultimii cinci ani. „Comparativ cu 2018, avem cu 40% mai mulți clienți lunari, majoritatea tineri”, afirmă Daniel, administratorul unui lanț de thrift shops din oraș. Această schimbare influențează și economia de import: hainele second-hand provin din Europa de Vest, iar cererea crescută determină creșterea prețurilor la achiziție. Pe de altă parte, creșterea pieței second-hand afectează vânzările retailului clasic, forțând marii retaileri să introducă colecții eco-friendly pentru a rămâne relevanți.

Brandurile locale și provocările economice ale sustenabilității

În timp ce brandurile de fast fashion încă domină piața, micii producători de modă sustenabilă încep să câștige teren. Atelierele ieșene care creează haine din materiale organice sau reciclate se confruntă însă cu o problemă economică majoră: prețul de producție ridicat.

„Materia primă sustenabilă costă cu 30-50% mai mult decât cea convențională, iar piața locală nu este dispusă să plătească prețuri premium”, explică Ioana, fondatoarea unui brand de modă eco-friendly. Pentru a supraviețui, mulți antreprenori din domeniu aleg să își vândă produsele online sau să participe la târguri de design unde accesul la clienți cu venituri mai mari este mai facil.

Mall vs. magazine independente: schimbarea comportamentului de consum

Deși tinerii promovează ideea de sustenabilitate, mall-urile ieșene continuă să înregistreze un trafic ridicat. De Black Friday sau în perioadele de reduceri, numărul tranzacțiilor în magazinele de fast fashion crește exponențial. Asta indică o realitate economică incontestabilă: sustenabilitatea este un ideal, dar prețul și accesibilitatea încă dictează deciziile de cumpărare. Totuși, există și semne de schimbare. O parte din tinerii ieșeni au renunțat la shopping-ul compulsiv în favoarea unei abordări mai selective. „Cumpăr mai puțin, dar mai de calitate. Înainte cheltuiam 500 de lei pe haine noi la câteva luni, acum dau aceeași sumă, dar pe piese vintage sau handmade”, spune Andrei, student la Economie.

Efectele economice pe termen lung

Dacă tendința de sustenabilitate va continua să crească, efectele economice vor fi semnificative. Pe termen lung, putem vedea scăderea vânzărilor în retailul fast fashion, forțând marile branduri să își ajusteze modelele de producție, creșterea sectorului de modă locală și artizanală, ceea ce poate stimula economia creativă a Iașului sau schimbarea lanțurilor de aprovizionare, cu accent pe materiale reciclate și producție responsabilă.

Pentru moment, însă, Generația Z din Iași oscilează între sustenabilitate și comoditate. Impactul economic al mișcării este real, dar încă insuficient pentru a transforma radical industria modei. Rămâne de văzut dacă sustenabilitatea va deveni norma sau va rămâne doar o nișă privilegiată.

Dan DIMA