OFICIAL - Deciziile luate la Summit-ul NATO: cele 79 de hotărâri ale planului strategic finalizat în 2030

În urma Summit-ului NATO de la Bruxelles, liderii NATO au adoptat 79 de decizii, toate având ca scop schimbarea de strategie care trebuie finalizată până în anul 2030.

”1. Noi, șefii de stat și de guvern ai celor 30 de state membre ale NATO, ne-am reunit la Bruxelles pentru a ne reafirma unitatea, solidaritatea și coeziunea și pentru a deschide un nou capitol în relațiile transatlantice, într-un moment în care mediul de securitate cu care ne confruntăm este din ce în ce mai complex. NATO rămâne fundamentul securității noastre colective și forumul esențial pentru consultări pe teme de securitate și pentru decizii între aliați. NATO este o Alianță defensivă și va continua să facă toate eforturile pentru asigurarea păcii, securității și stabilității întregului spațiu euro-atlantic. Rămânem angajați în mod ferm față de Tratatul fondator de la Washington, inclusiv față de principiul potrivit căruia un atac împotriva unui aliat va fi considerat un atac împotriva tuturor, așa cum este înscris în Articolul 5. Vom continua să promovăm o abordare de tip 360 de grade pentru a proteja și apăra securitatea indivizibilă și pentru a îndeplini cele trei sarcini fundamentale privind apărarea colectivă, gestionarea crizelor și securitatea prin cooperare.

2. NATO este cea mai puternică și de succes Alianță din istorie. Aceasta garantează securitatea teritoriului nostru și a celor peste un miliard de cetățeni, libertatea noastră și valorile pe care le împărtășim, inclusiv libertatea individuală, drepturile omului, democrația și statul de drept. Suntem uniți de valorile noastre comune, consacrate în Tratatul de la Washington, piatra de temelie a unității, solidarității și coeziunii noastre. Ne angajăm să ne îndeplinim corespunzător responsabilitățile ca aliați. Ne reafirmăm adeziunea față de scopurile și principiile Cartei ONU. Suntem angajați în sprijinul ordinii internaționale bazate pe reguli. Ne angajăm să intensificăm consultările atunci când securitatea sau stabilitatea unui aliat este amenințată sau când valorile și principiile noastre fundamentale sunt în pericol.

3. Ne confruntăm cu amenințări multidimensionale, competiție sistemică din partea puterilor asertive și autoritare, precum și cu provocări de securitate crescânde la adresa statelor noastre și a cetățenilor noștri, din toate direcțiile strategice. Acțiunile agresive ale Rusiei constituie o amenințare la adresa securității euroatlantice; terorismul în toate formele și manifestările sale rămâne o amenințare permanentă pentru noi toți. Actori statali și non-statali pun în discuție ordinea internațională bazată pe reguli și urmăresc să submineze democrația la nivel global. Instabilitatea dincolo de granițele noastre contribuie, de asemenea, la migrația ilegală și traficul de ființe umane. Influența în creștere și politicile internaționale ale Chinei pot prezenta provocări pe care trebuie să le gestionăm împreună, ca Alianță. Vom angaja China în vederea apărării intereselor de securitate ale Alianței. Ne confruntăm din ce în ce mai mult cu amenințări cibernetice, hibride și alte provocări asimetrice, inclusiv campanii de dezinformare, precum și cu utilizarea răuvoitoare a tehnologiilor emergente și disruptive din ce în ce mai sofisticate. Evoluțiile rapide în domeniul spațiului ne afectează securitatea. Proliferarea armelor de distrugere în masă și eroziunea arhitecturii de control al armamentelor subminează, de asemenea, securitatea noastră colectivă. Schimbările climatice reprezintă un vector de multiplicare a amenințării care are impact asupra securității Alianței. Cea mai mare responsabilitate a Alianței este să protejeze și să apere teritoriile și populațiile noastre împotriva oricărui atac și vom răspunde tuturor amenințărilor și provocărilor care afectează securitatea euroatlantică.

4. Ne reunim într-o perioadă în care pandemia de COVID-19 continuă să ne testeze națiunile și reziliența. NATO și militarii aliați au sprijinit răspunsul civil la pandemie, asigurând, în același timp, apărarea noastră colectivă și eficiența operațiilor noastre. De asemenea, am asigurat asistență critică unui număr de parteneri prin livrarea de provizii medicale vitale. Aducem omagiu tuturor celor care contribuie la combaterea pandemiei în statele noastre și peste tot în lume.

5. La reuniunea noastră din decembrie 2019 de la Londra, am solicitat Secretarului General să deruleze un proces de reflecție vizionar având ca obiectiv consolidarea rolului politic al NATO, inclusiv a procesului de consultare. Recunoaștem contribuția importantă a grupului independent de experți numit de Secretarul General pentru a sprijini NATO 2030. Ca urmare, astăzi am agreat documentul "NATO 2030 – O Agendă transatlantică pentru viitor". De-a lungul existenței sale, NATO s-a adaptat în mod continuu la un mediu de securitate în schimbare. Agenda NATO 2030 completează și se bazează pe adaptarea în curs politică și militară, întărește capacitatea noastră de a îndeplini cele trei sarcini fundamentale și contribuie la eforturile de a face Alianța noastră puternică și mai puternică și pregătită pentru viitor.

6. În acest sens, am convenit să:

a) Reafirmăm că NATO reprezintă forumul transatlantic unic, esențial și indispensabil de consultări și acțiune comună pe toate aspectele legate de securitatea noastră individuală și colectivă. Ne angajăm să consolidăm și să extindem consultările și să ne asigurăm că NATO rămâne flexibil și eficient în derularea operațiilor militare în sprijinul securității noastre comune. Reafirmăm principiile democratice ale Alianței care ne unesc, precum și angajamentul nostru pentru spiritul și litera Tratatului Nord-Atlantic. Ne angajăm să intensificăm consultările atunci când securitatea și stabilitatea unui aliat este amenințată sau când valorile și principiile fundamentale sunt în pericol.

b) Consolidăm NATO drept cadrul organizațional al apărării colective a zonei euroatlantice, împotriva tuturor amenințărilor, din orice direcție. Reiterăm angajamentul de menținere a unei combinații adecvate de capabilități nucleare, convenționale și de apărare antirachetă pentru asigurarea descurajării și apărării, precum și pentru Angajamentul privind investițiile în domeniul apărării, din 2014, în integralitatea sa. Ne angajăm la implementarea deplină și rapidă a demersurilor în curs de continuare a consolidării posturii noastre de descurajare și apărare și ne angajăm să continuăm să îmbunătățim capacitatea de răspuns a forțelor noastre, precum și să întărim și să modernizăm Structura de Forțe a NATO pentru a răspunde nevoilor de apărare curente și viitoare.

c) Consolidăm reziliența noastră. Luând notă de faptul că reziliența rămâne o responsabilitate națională, vom adopta o abordare mai integrată și mai bine coordonată, în linie cu angajamentul nostru colectiv în baza Articolului 3 al Tratatului de la Washington, de reducere a vulnerabilităților și asigurare a faptului că forțele noastre armate pot opera în mod eficient în caz de pace, criză și conflict. Aliații vor elabora o propunere de stabilire, evaluare, revizuire și monitorizare a obiectivelor în domeniul rezilienței pentru a ghida țintele naționale privind reziliența și planurile de implementare. Fiecare aliat va decide în mod individual modul de stabilire și îndeplinire a țintelor naționale privind reziliența și a planurilor de implementare, de o manieră compatibilă cu competențele, structurile, procesele și responsabilitățile naționale aferente și, acolo unde este cazul, cu cele ale UE.

d) Avansăm cooperarea tehnologică între aliați în cadrul NATO, să promovăm interoperabilitatea și să încurajăm dezvoltarea și adoptarea de soluții tehnologice care să răspundă necesităților militare. În acest scop, vom lansa un Accelerator civil-militar al Inovării în Domeniul Apărării pentru spațiul nord-atlantic. De asemenea, agreăm să înființăm un Fond NATO pentru Inovare prin intermediul căruia aliații interesați pot contribui la sprijinirea noilor activități în domeniul tehnologiilor emergente și disruptive, cu folosință duală, în domenii cheie pentru securitatea aliată.

e) Consolidăm abilitatea NATO de a contribui la menținerea și dezvoltarea ordinii internaționale bazate pe reguli în domenii de importanță pentru securitatea aliată. Vom spori dialogul și cooperarea practică cu actualii parteneri, inclusiv cu Uniunea Europeană, statele aspirante și partenerii noștri din regiunea Asia-Pacific și vom consolida interacțiunea cu actori globali cheie și cu alți interlocutori din afara spațiului euroatlantic, inclusiv din Africa, Asia și America Latină.

f) Consolidăm substanțial abilitatea NATO de a oferi instruire și sprijin pe linia consolidării capacităților de apărare pentru partenerii noștri, recunoscând faptul că conflictele, alte dezvoltări de securitate și instabilitatea generală din vecinătatea NATO afectează în mod direct securitatea aliată.

g) Avem în vedere ca NATO să devină principala organizație internațională în ceea ce privește înțelegerea și adaptarea la impactul pe care schimbările climatice îl au asupra securității. Suntem de acord să reducem semnificativ emisiile de gaze de seră generate de activitățile și instalațiile militare, fără afectarea securității personalului, eficacității operaționale și posturii de descurajare și apărare. Invităm pe Secretarul General să formuleze o țintă realistă, ambițioasă și concretă de reducere a emisiilor de gaze de seră de către structurile și facilitățile politice și militare ale NATO, precum și să evalueze fezabilitatea unui obiectiv de eliminare completă a emisiilor până în 2050. De asemenea, vom iniția un dialog regulat la nivel înalt pe teme de schimbări climatice și securitate, pentru schimb de opinii și coordonare a pașilor de urmat.

h) Invităm pe Secretarul General să conducă procesul de elaborare a următorului Concept Strategic. Conceptul va fi negociat și agreat de Consiliul Nord-Atlantic în sesiune permanentă și andosat de liderii NATO la următorul Summit.

7. Agenda NATO 2030 fixează un nivel ridicat de ambiție pentru NATO. Aceasta oferă direcționări clare de continuare a adaptării pentru a răspunde amenințărilor și provocărilor curente, emergente și viitoare, pe baza adaptării în curs politice și militare a Alianței. Avansarea în ceea ce privește Agenda NATO 2030, cele trei sarcini fundamentale și următorul Concept Strategic necesită finanțare adecvată prin cheltuieli naționale pentru apărare și prin bugetele comune. În funcție de cerințe, agreăm să sporim asigurarea acestor resurse inclusiv, dacă este nevoie, a bugetelor comune NATO începând cu 2023, cu luarea în considerare a aspectelor legate de sustenabilitate, responsabilitate și accesibilitate. La reuniunea din 2022 vom agrea, alături de Conceptul Strategic, cerințele specifice de finanțare suplimentară până în 2030 și implicațiile în termeni de resurse pentru bugetul militar NATO, Programul NATO de investiții pentru securitate și bugetul civil NATO și vom identifica potențiale măsuri de eficientizare.

8. Scopul fundamental și permanent al NATO este acela de protejare a libertății și securității tuturor membrilor săi, prin mijloace politice și militare. Mediul dinamic de securitate impune cu atât mai mult să răspundem amenințărilor și provocărilor prin utilizarea instrumentelor militare și non-militare, de o manieră deliberată, coerentă și susținută. NATO va promova o abordare adaptată și structurată. NATO utilizează o varietate de instrumente non-militare care sprijină cele trei sarcini fundamentale de securitate ale Alianței. De asemenea, servește ca platformă pentru îmbunătățirea utilizării coerente a acestor instrumente de către aliați, sub autoritatea și controlul acestora și împreună cu alți actori internaționali. Vom continua să consolidăm comunicarea strategică eficientă, clară și convingătoare ca element esențial de sprijinire a celor trei sarcini fundamentale ale NATO.

9. Timp de mai mult de 25 de ani, NATO a depus eforturi pentru a construi un parteneriat cu Rusia, inclusiv prin intermediul Consiliului NATO-Rusia (NRC). În timp ce NATO își onorează angajamentele internaționale, Rusia continuă să încalce valorile, principiile, încrederea și angajamentele stipulate în documentele pe care este fundamentată relația NATO-Rusia. Reafirmăm deciziile cu privire la Rusia agreate la Summitul din Țara Galilor din 2014 și la toate reuniunile NATO ulterioare. Am suspendat cooperarea practică civilă și militară cu Rusia, rămânând deschiși, în același timp, pentru dialog politic. Până ce Rusia nu va demonstra că respectă normele de drept internațional, angajamentele și responsabilitățile asumate la nivel internațional, nu putem vorbi despre o întoarcere la normalitate. Vom continua să răspundem acestui mediu de securitate în continuă deteriorare prin consolidarea posturii de descurajare și apărare, inclusiv printr-o prezență înaintată pe Flancul Estic al Alianței. NATO nu urmărește confruntarea și nu prezintă o amenințare pentru Rusia. Deciziile pe care le-am adoptat sunt în deplină concordanță cu angajamentele internaționale și, prin urmare, nu pot fi privite de cineva ca fiind în contradicție cu Actul Fondator NATO-Rusia.

10. Solicităm Rusiei să revoce desemnarea Republicii Cehe și Statelor Unite drept „state neprietene” și să se abțină de la alte măsuri care nu sunt în conformitate cu prevederile Convenției de la Viena privind relațiile diplomatice.

11. Consolidarea militară multi-domeniu în creștere a Rusiei, postura mai asertivă, capabilitățile militare noi și acțiunile provocatoare, inclusiv la granița NATO, precum și exercițiile la scară mare, fără notificări prealabile, continua militarizare a Peninsulei Crimeea, desfășurarea de rachete moderne cu dublu focos în Kaliningrad, integrarea militară cu Belarus și violările repetate ale spațiului aerian aliat, reprezintă amenințări în creștere la adresa securității spațiului euroatlantic și contribuie la instabilitatea de-a lungul granițelor NATO și dincolo de acestea.

12. În afara activităților sale militare, Rusia și-a intensificat și acțiunile hibride împotriva aliaților și partenerilor NATO, inclusiv prin terți. Acestea includ tentative de a interfera cu procesele electorale și democratice în statele aliate; presiuni și intimidări politice și economice; campanii de dezinformare de amplitudine; activități cibernetice maligne; evitarea identificării infractorilor cibernetici care acționează de pe propriul teritoriu, inclusiv cei care țintesc și perturbă infrastructura critică din statele NATO. Acestea includ și activitățile ilegale și distructive ale serviciilor ruse de informații pe teritoriul aliat, dintre care unele au generat pierderea vieților unor cetățeni și au cauzat pagube materiale majore. Suntem solidari cu Republica Cehă și cu alți aliați care au fost afectați în acest fel.

13. Rusia a continuat să-și diversifice arsenalul nuclear, inclusiv prin desfășurarea unor sisteme de rachete cu rază scurtă și medie de acțiune, cu intenția de constrângere a NATO. Rusia și-a recapitalizat aproximativ 80% din forțele nucleare strategice și își extinde capabilitățile nucleare prin dezvoltarea de arme noi și destabilizatoare și de sisteme cu dublu focos. Rusia continuă să utilizeze o retorică nucleară agresivă și iresponsabilă și a sporit accentul pe derularea de exerciții destabilizatoare convenționale care includ sisteme cu dublu focos. Strategia nucleară a Rusiei și modernizarea cuprinzătoare a sistemelor militare nucleare, diversificarea și extinderea, inclusiv sporirea calitativă și cantitativă a armamentului rusesc nuclear non-strategic, toate acestea contribuie substanțial la o postură tot mai agresivă, de intimidare strategică. Vom continua să lucrăm strâns împreună pentru a face față tuturor amenințărilor și provocărilor generate de Rusia.

14. Reiterăm sprijinul pentru integritatea teritorială și suveranitatea Ucrainei, Georgiei și Republicii Moldova, în granițele lor recunoscute internațional. Potrivit angajamentelor sale internaționale, facem apel la Rusia să își retragă trupele staționate pe teritoriul celor trei state fără consimțământul acestora. Condamnăm cu fermitate și nu vom recunoaște anexarea ilegală și ilegitimă a Crimeii și denunțăm ocuparea sa temporară. Încălcarea drepturilor omului, abuzurile la adresa minorității tătare și a altor comunități locale trebuie să înceteze. Creșterea recentă a prezenței militare și intensificarea activităților militare ale Rusiei în și în jurul Ucrainei au condus la escaladarea tensiunilor și subminarea securității în regiune. Solicităm Rusiei să își reducă prezența militară și să renunțe la restricțiile de navigație în anumite părți din Marea Neagră. Solicităm, de asemenea, Rusiei să renunțe la obstrucționarea accesului către Marea de Azov și porturile ucrainene. Salutăm atitudinea Ucrainei de reținere și abordare diplomatică în acest context. Căutăm să contribuim la dezescaladare. De asemenea, ne intensificăm sprijinul pentru Ucraina. Facem apel la implementarea deplină a Acordurilor de la Minsk de către toate părțile implicate și sprijinim eforturile formatului Normandia și ale Grupului Trilateral de Contact. Rusia, ca semnatar al Acordurilor de la Minsk, are o responsabilitate semnificativă în această privință. Facem apel la Rusia să înceteze alimentarea conflictului prin asigurarea de sprijin financiar și militar formațiunilor armate pe care le susține în estul Ucrainei. Reiterăm sprijinul ferm pentru Misiunea Specială de Monitorizare a OSCE din Ucraina. Accentuăm importanța asigurării unui acces liber, neîngrădit și sigur al misiunii OSCE pe întreg teritoriul Ucrainei, inclusiv Crimeea și frontiera ruso-ucraineană, potrivit mandatului acesteia. Facem un nou apel la Rusia de a renunța la recunoașterea independenței regiunilor georgiene Abhazia și Osetia de Sud; de a implementa acordul de încetare a focului din 2008, mediat de UE; de a înceta militarizarea acestor regiuni și tentativele de a le separa forțat de restul Georgiei prin construcții obstrucționiste de tip graniță; și să înceteze violările drepturilor omului, arestările arbitrare și hărțuirea cetățenilor georgieni. Reiterăm sprijinul nostru ferm pentru Discuțiile Internaționale de la Geneva. Facem, de asemenea, apel la Rusia să se angajeze constructiv în procesul de reglementare transnistreană. Ne angajăm să sprijinim reformele democratice din Republica Moldova și să furnizăm asistență prin Inițiativa de consolidare a capacității de apărare.

15. Suntem deschiși către un dialog periodic, concentrat și relevant, cu o Rusie dispusă să se angajeze pe bază de reciprocitate în cadrul NRC, pentru a evita neînțelegerile, calculele greșite și escaladările neintenționate și pentru a spori transparența și predictibilitatea. Reuniunile NRC au ajutat la comunicarea clară a pozițiilor noastre și suntem gata pentru următoarea reuniune NRC. Vom continua să orientăm agenda dialogului cu Rusia pe aspectele critice cu care ne confruntăm. Conflictul în și din jurul Ucrainei este, în actualele circumstanțe, primul subiect pe agendă. NATO își menține angajamentul de a utiliza la maximum liniile militare de comunicație existente între părți pentru promovarea predictibilității și transparenței, reducerea riscurilor, și face apel la Rusia de a se angaja în aceeași direcție. Continuăm să sperăm într-o relație constructivă cu Rusia, atunci când acțiunile Rusiei vor face acest lucru posibil.

16. Terorismul, în toate formele și cu toate manifestările sale, continuă să reprezinte o amenințare directă pentru securitatea populației din statele noastre și pentru stabilitatea și prosperitatea internațională. Respingem categoric și condamnăm terorismul și în cei mai puternici termeni posibili. Aliații vor continua să lupte împotriva acestei amenințări cu determinare, hotărâre și în spiritul solidarității. În timp ce statele au responsabilitatea principală pentru securitatea internă și pentru propria reziliență, lupta împotriva terorismului necesită un efort coerent și pe termen lung al comunității internaționale în integralitatea sa, cu implicarea unei game largi de instrumente și actori. Rolul NATO în lupta împotriva terorismului contribuie la toate cele trei sarcini fundamentale ale Alianței și este parte integrantă a abordării de tip 360 grade privind descurajarea și apărarea. Cooperarea în cadrul NATO aduce valoare adăugată eforturilor naționale aliate și capacității de prevenire, combatere, răspuns și asigurare a rezilienței în fața actelor de terorism. Condamnăm orice fel de sprijin financiar pentru terorism. De asemenea, recunoaștem nevoia de a aborda toate condițiile propice pentru răspândirea terorismului. Abordarea noastră în ceea ce privește terorismul și cauzele sale este în concordanță cu dreptul internațional, cu obiectivele și principiile Cartei ONU și respectă toate Rezoluțiile Consiliului de Securitate al ONU relevante pentru lupta împotriva terorismului.

17. Rămânem pe deplin angajați pentru un rol consolidat al NATO în lupta împotriva terorismului în cadrul comunității internaționale, inclusiv prin cunoaștere situațională și analiză, pregătire și capacitate de răspuns, capabilități, creșterea capacităților de apărare, parteneriate și operații. Continuăm să punem în aplicare Planul de acțiune din 2019 și îl vom actualiza până la sfârșitul acestui an, pentru a lua în considerare evoluția amenințărilor teroriste. Suntem hotărâți să ne îndeplinim angajamentele luate prin Rezoluția Consiliului de Securitate al ONU 2396, inclusiv prin noua Politică a NATO privind dovezile din câmpul de luptă capturate de la adversar, sprijinite de un proces mai bun de colectare de informații și date, protejare, distribuire și analiză a acestora, în cadrul stabilit de mandatul pe care îl are NATO. Vom continua eforturile de apărare împotriva dispozitivelor explozive improvizate și împotriva amenințărilor chimice, biologice, radiologice și nucleare (CBRN). Dezvoltăm capabilități pentru protejarea forțelor noastre împotriva folosirii abuzive a tehnologiei în scop terorist și, în același timp, vom folosi tehnologiile emergente pentru a ne ajuta în lupta împotriva terorismului. De asemenea, intensificăm sprijinul pentru statele partenere în lupta acestora contra terorismului și pentru a împiedica amplasarea de baze pentru terorism, și prin aceasta consolidăm securitatea NATO. În același timp, NATO va continua să interacționeze, după caz, cu statele partenere și cu alți actori internaționali pentru a asigura valoare adăugată și complementaritate. NATO va continua să își îndeplinească rolul în cadrul Coaliției globale anti-ISIL/Daesh, inclusiv prin utilizarea zborurilor de supraveghere prin Sistemul Aeropurtat de Control și Avertizare și prin sprijin la nivel de experți.

18. După aproape 20 de ani, NATO își încheie operațiunile militare în Afganistan. Am împiedicat transformarea Afganistanului într-un refugiu pentru teroriști, care să permită acestora plănuirea de atacuri teroriste împotriva noastră, am sprijinit Afganistanul în construirea instituțiilor de securitate și am instruit, consiliat și acordat asistență forțelor de securitate și apărare afgane. Acestea își asumă, la acest moment, întreaga responsabilitate pentru asigurarea securității în propria lor țară. Dorim să aducem un omagiu celor care și-au pierdut viața și care au fost răniți și ne exprimăm profunda apreciere pentru toți bărbații și femeile care au servit sub comanda NATO și pentru familiile acestora.

19. Retragerea trupelor aliate nu înseamnă sfârșitul relației noastre cu Afganistan. Aceasta reprezintă un prilej pentru a deschide un nou capitol în această relație. Ne afirmăm angajamentul de a continua să sprijinim Afganistanul, cetățenii și instituțiile sale în promovarea securității și menținerea câștigurilor greu obținute în ultimii 20 de ani. Reamintind de angajamentele noastre anterioare, NATO va continua să asigure instruire și sprijin financiar pentru forțele de securitate și apărare afgane, inclusiv prin Fondul voluntar pentru armata națională afgană. Prin menținerea unui Birou al Reprezentantului Civil al NATO la Kabul, Alianța va continua implicarea pe linie diplomatică și consolidarea parteneriatului cu Afganistan. Recunoscând importanța unei prezențe diplomatice și internaționale de durată, precum și a asigurării conectivității Afganistanului cu restul lumii, NATO va acorda asistență financiară de tranziție pentru a asigura continuarea funcționării Aeroportului Internațional Hamid Karzai. De asemenea, vom întări dialogul pe tema Afganistan cu parteneri internaționali și regionali relevanți. Vom continua să sprijinim procesul de pace aflat în derulare, condus și gestionat de afgani. Solicităm tuturor actorilor relevanți să sprijine Afganistanul pentru crearea condițiilor necesare în vederea atingerii unui acord politic incluziv și de durată, care să pună capăt violențelor, să protejeze drepturile omului, în special ale femeilor, copiilor și minorităților, să întărească statul de drept și să garanteze că Afganistan nu va mai constitui niciodată un refugiu pentru teroriști.

20. NATO rămâne un contribuitor marcant și activ la securitatea internațională prin operații, misiuni și activități. Suntem recunoscători partenerilor noștri pentru contribuțiile substanțiale la aceste eforturi. NATO și aliații sprijină Irakul în lupta sa împotriva ISIL/Daesh și a terorismului în toate formele și manifestările sale. Exprimăm apreciere pentru eforturile susținute ale guvernului irakian și ale forțelor de securitate irakiene de combatere a ISIL/Daesh. În urma unei solicitări a guvernului irakian, vom întări sprijinul pentru Irak prin intermediul Misiunii NATO în Irak. Vom extinde misiunea noastră non-militară de consiliere, instruire și consolidare a capacităților pentru a sprijini Irakul să construiască instituții și forțe de securitate mai eficiente, durabile, responsabile și incluzive. Extinderea Misiunii NATO în Irak, incluzând un sprijin suplimentar pentru instituțiile de securitate irakiene, se va face la solicitarea partenerului, de o manieră incrementală, cu luarea în considerare a condițiilor din teren. Aceasta va fi derulată cu deplinul consimțământ al autorităților irakiene, cu deplina respectare a suveranității și a integrității teritoriale a Irakului și într-o strânsă coordonare cu parteneri și actori internaționali relevanți, inclusiv Coaliția globală anti-ISIL/Daesh, Organizația Națiunilor Unite (ONU) și Uniunea Europeană.

21. Descurajarea și apărarea constituie nucleul central al Alianței, susținut de Articolul 5 al Tratatului de la Washington și de o legătură transatlantică durabilă. Suntem uniți și hotărâți în ceea ce privește capacitatea și angajamentul de a ne apăra reciproc. Vom menține și vom dezvolta tot spectrul de forțe la dispoziție și capabilitățile necesare pentru a asigura o descurajare și o apărare credibile și pentru a furniza Alianței o gamă largă de opțiuni prin care să ne adaptăm răspunsul la situații specifice și să răspundem oricărei amenințări, din partea statelor sau actorilor non-statali, de oriunde ar apărea, și potențial din direcții multiple, în mai multe regiuni, simultan. Reafirmându-ne angajamentul față de cele trei sarcini fundamentale, punem un accent reînnoit pe apărarea colectivă, asigurând în același timp că Alianța își menține abilitatea de a proiecta stabilitate și de a lupta împotriva terorismului.

22. Salutăm progresul semnificativ făcut în îndeplinirea deciziilor noastre anterioare de a întări postura NATO de descurajare și apărare și ne reafirmăm angajamentul față de implementarea lor rapidă și deplină. Am accelerat adaptarea militară prin creșterea cheltuielilor pentru apărare, capabilități moderne, întărirea capacității de răspuns politic și militar, precum și prin creșterea capacității de răspuns a forțelor noastre. NATO pune în practică o nouă strategie militară prin implementarea a două concepte militare semnificative, care vor întări și mai mult capacitatea de descurajare și apărare împotriva oricărui potențial adversar și de a menține și dezvolta avantajul nostru militar, acum și în viitor. Conceptul de descurajare și apărare furnizează un cadru unic și coerent de a contesta, descuraja și apăra împotriva principalelor amenințări la adresa Alianței în domenii multiple și va consolida nivelul nostru de pregătire pentru a aborda provocările, îndeosebi instabilitatea penetrantă și șocurile strategice. Conceptul de conducere a războiului oferă o viziune pe termen lung pentru menținerea și dezvoltarea avantajului militar decisiv al NATO. Implementarea conceptului de descurajare și apărare va ghida planificarea avansată întărită pentru a răspunde la potențiale crize și conflicte, precum și pentru a îmbunătăți folosirea și organizarea forțelor și capabilităților aliate în toate domeniile operaționale și a asigura o comandă și un control mai eficiente. Dezvoltăm planuri militare strategice, regionale și specializate pe domenii pentru a ameliora capacitatea noastră de a răspunde la orice situație și de a asigura reîntărirea în timp util. Vom pune accent pe activități persistente pe timp de pace pentru a sprijini descurajarea, inclusiv prin prezența și postura dinamică a forțelor militare și a exercițiilor, pe baza unei coordonări întărite între NATO și aliați. Prin implementarea conceptului de ducere a războiului, ne vom asigura că Alianța își dezvoltă continuu avantajul militar și tehnologic, pe măsură ce caracterul conflictului evoluează. Ne asumăm responsabilitatea implementării depline a acestor noi concepte, precum și de a face pașii necesari pentru a spori coerența dintre aceste concepte și activitățile și planurile NATO și naționale.

23. Ne angajăm să întărim și să modernizăm în continuare Structura de Forțe a NATO pentru a asigura nevoile curente și viitoare de descurajare și apărare. Vom asigura o arhitectură de forțe flexibilă, agilă și rezilientă în domenii multiple, având forțele potrivite la locul potrivit și la momentul potrivit. Vom întări comanda și controlul moderne într-un mod adaptat pentru a susține postura noastră de tip 360 de grade, o gestionare dinamică a forțelor, un sistem îmbunătățit de răspuns, precum și planurile. În cadrul acestui proces, vom acorda o atenție sporită interdependenței dintre geografie, domenii și capacitatea de răspuns. În cadrul acestor eforturi de ansamblu, ne asumăm responsabilitatea de a continua să sporim disponibilitatea forțelor noastre și capacitatea Alianței de răspuns rapid, inclusiv prin implementarea în curs a Inițiativei NATO de Răspuns, care este creată cu scopul de a întări cultura disponibilității forțelor și de a sprijini oferirea de forțe capabile de reacție în termen de 30 de zile sau mai puțin. Am asigurat toate forțele combatante necesare pentru Inițiativa NATO de Răspuns cu 30 de nave combatante majore, 30 batalioane de manevră grele sau medii și cu 30 de escadrile aeriene cinetice. Acestea sunt organizate și instruite în calitate de mari formațiuni combatante pentru reîntărire și lupte de mare intensitate sau pentru intervenții rapide în caz de crize militare.

24. Vom asigura că Structura de Comandă a NATO este robustă, rezilientă și capabilă să asigure toate elementele pentru comanda și controlul efective ale unor provocări simultane din toate domeniile și a întregului spectru de misiuni, inclusiv pentru operații pe scară largă în sprijinul apărării colective. Cele două noi comandamente, Comandamentul Forțelor Întrunite de la Norfolk și Comandamentul Întrunit pentru Sprijin și Mobilitate, precum și Centrul de operații în domeniul cibernetic au atins capabilitatea operațională inițială. Contribuțiile aliaților pe linie de comandă și control prin Structura de Forțe a NATO și comandamentele naționale, precum și întărirea conexiunilor între acestea și Structura de Comandă a NATO, inclusiv prin asigurarea sprijinului națiunii gazdă, rămân esențiale pentru îmbunătățirea capacității Alianței de înțelegere a evoluțiilor regionale și vigilență, precum și abilitate de a răspunde rapid oricăror amenințări, din orice direcție ar proveni.

25. Nu vom fi constrânși de niciun potențial adversar în ceea ce privește libertatea de mișcare a forțelor aliate în plan terestru, aerian sau maritim, în orice parte a teritoriului aliat. Postura aliată de descurajare și apărare se bazează pe forțe credibile, dislocate sau gata pentru reîntărire, în Europa și de pe celălalt mal al Atlanticului. Vom continua să consolidăm și să exersăm în mod regulat abilitatea Alianței de a veni rapid în sprijinul oricărui aliat care se confruntă cu o amenințare. Vom continua să acordăm prioritate sporită, atât în plan național cât și în cadrul aliat, pentru pregătirea ariei de responsabilitate a SACEUR pentru îmbunătățirea abilității de sprijinire a dislocării și menținerea în teren a forțelor aliate în, de-a lungul și pe tot cuprinsul teritoriului aliat. Aceste eforturi includ avansarea eforturilor în ceea ce privește aranjamentele de distribuție a alimentării cu combustibil. Reiterăm că eforturile NATO de a asigura o abordare coerentă și sinergii cu UE în domeniul mobilității militare trebuie continuate, inclusiv în ceea ce privește procedurile aferente mobilității militare, care trebuie să se aplice în mod egal tuturor aliaților. Continuăm să reîntărim postura maritimă și să protejăm liniile de comunicare maritimă. Salutăm înființarea în Turcia a Centrului NATO de Excelență în domeniul securității maritime. Vom menține cunoașterea situațională cu privire la orice potențială amenințare la adresa infrastructurii noastre critice submarine și vom continua să asigurăm un răspuns național la acestea și, acolo unde este nevoie, unul colectiv. Salutăm declararea capabilității operaționale depline a Capacității de mobilitate rapidă aeriană, care a fost activată și utilizată de aliați pentru transporturi aeriene de echipamente critice în sprijinul aliaților și partenerilor, în răspuns la pandemia de COVID-19.

26. Reafirmăm angajamentul nostru de a răspunde la timp, într-o manieră echilibrată și coordonată inițiativelor Federației Ruse în domeniul vectorilor convenționali și nucleari, care evoluează ca dimensiune și complexitate, prezentând riscuri semnificative în toate direcțiile strategice pentru securitatea și stabilitatea zonei euroatlantice. Vom continua implementarea unui pachet coerent și echilibrat de măsuri politico-militare pentru îndeplinirea obiectivelor Alianței, inclusiv prin întărirea apărării integrate antiaeriene și antirachetă, a capabilităților avansate defensive și ofensive, menținerea capacității NATO de descurajare, sporirea eforturilor de sprijin și întărire a controlului armamentelor, dezarmării și neproliferării, obținerea de informații și desfășurarea exercițiilor. Nu avem intenția de a amplasa sisteme de rachete nucleare cu lansare de la sol în Europa.

27. Sistemul Integrat de Apărare Antiaeriană și Antirachetă al NATO (IAMD) reprezintă o misiune esențială și continuă în timp de pace, criză și conflict, care contribuie la descurajare și apărare, precum și la securitatea indivizibilă și libertatea de acțiune a Alianței, inclusiv la capacitatea NATO de a furniza întăriri și de a asigura riposte strategice. Sistemul Integrat de Apărare Antiaeriană și Antirachetă include toate măsurile care contribuie la descurajarea oricărei amenințări aeriene și balistice sau la reducerea eficienței și chiar la anularea acestora. Această misiune este desfășurată într-o abordare de tip 360 de grade, menită să facă față oricăror amenințări aeriene și balistice, provenite din toate direcțiile strategice.

28. NATO a îmbunătățit sistemul său IAMD și au fost luate măsuri de îmbunătățire a capacității de reacție și răspuns în timp de pace, criză și conflict, întărind capacitatea noastră de a asigura cadrul adecvat pentru securitatea Alianței. Avem în atenție creșterea și diversificarea amenințărilor de tip aerian și balistic din partea actorilor statali și non-statali, din spectrul aparatelor de zbor fără pilot, până la cel al rachetelor hipersonice sofisticate.

29. Aliații vor continua să acționeze în zona IAMD pentru a se asigura că aceasta rămâne flexibilă și adaptabilă. Aliații vor continua, de asemenea, să-și instruiască eficient forțele IAMD și să desfășoare exerciții cu acestea. Aliații s-au angajat să dezvolte capabilitățile NATO IAMD, inclusiv senzorii, interceptorii, precum și comanda și controlul sistemului, în particular prin procesul de planificare a apărării NATO. Salutăm înființarea noului Centru de Excelență IAMD al NATO din Grecia.

30. Reziliența este esențială pentru asigurarea unei descurajări și apărări credibile și pentru îndeplinirea eficientă a sarcinilor fundamentale ale Alianței. Aceasta reprezintă o responsabilitate națională și un angajament colectiv, având drept fundament Articolul 3 din Tratatul de la Washington. Recunoscând progresele semnificative înregistrate de la asumarea Angajamentului aliat privind reziliența la Summitul NATO de la Varșovia în anul 2016, astăzi am convenit adoptarea unui Angajament consolidat privind reziliența, stabilind pașii de urmat în anii următori. Vom continua să avem o abordare la nivelul întregii administrații publice (“whole-of-government”) pentru creșterea rezilienței societăților noastre și îndeplinirea celor șapte cerințe de bază ale NATO pentru reziliența națională prin: cooperare civil-militară consolidată și pregătire civilă, implicarea mai îndeaproape a populației, a sectorului privat și a actorilor non-guvernamentali, precum și prin centrele de expertiză în domeniul rezilienței înființate de aliați. Salutăm înființarea Centrului Euro-Atlantic pentru Reziliență în România. NATO și aliații săi, prin propriile autorități competente, vor menține și întări securitatea infrastructurilor critice, industriilor din domenii-cheie, lanțurilor de aprovizionare și rețelelor de comunicații, inclusiv 5G. NATO va continua să își consolideze propria reziliență, asigurând o platformă pentru consultare, decizie și acțiune aliată comună. Vom continua să lucrăm îndeaproape cu partenerii noștri și alte organizații internaționale implicate în eforturi similare, cu scopul de a contribui la un spațiu euroatlantic și o vecinătate extinsă mai sigură.

31. Națiunile noastre continuă să se confrunte cu amenințări și provocări atât din partea actorilor statali, precum și a celor non-statali, care utilizează activități hibride ce vizează instituțiile politice, opinia publică și securitatea cetățenilor noștri. În timp ce responsabilitatea principală de a răspunde amenințărilor hibride este a statului vizat, NATO este pregătit ca, pe baza unui decizii a Consiliului Nord-Atlantic, să ofere asistență unui aliat în oricare din etapele unei campanii hibride împotriva sa, inclusiv prin dislocarea unei echipe de sprijin împotriva amenințărilor hibride. În cazul unui război hibrid, Consiliul Nord-Atlantic ar putea decide să invoce Articolul 5 al Tratatului de la Washington, la fel ca în cazul unui atac armat. NATO și aliații vor continua să se pregătească pentru, să descurajeze și să se apere împotriva amenințărilor hibride. În mod individual, aliații pot lua în considerare, atunci când este cazul, atribuirea activităților hibride și răspunsul într-o manieră coordonată, recunoscând că atribuirea este o prerogativă națională independentă. Ne îmbunătățim cunoașterea situațională și extindem instrumentele pe care le avem la dispoziție pentru a contracara amenințările hibride, inclusiv campaniile de dezinformare, prin dezvoltarea de opțiuni cuprinzătoare de prevenire și răspuns. De asemenea, vom continua să ne sprijinim partenerii în eforturile de consolidare a rezilienței împotriva provocărilor hibride.

32. Amenințările cibernetice la securitatea Alianței sunt complexe, distructive, coercitive și frecvența lor crește. Aceste caracteristici au fost demonstrate recent de incidente cu solicitare de răscumpărare (de tip ransomware) și de alte activități cibernetice malițioase, care au vizat infrastructura critică și instituțiile democratice, și care pot avea efecte sistemice și pot cauza pagube semnificative. Pentru a face față acestei provocări în continuă evoluție, am andosat astăzi Politica Cuprinzătoare NATO în domeniul apărării cibernetice, care va sprijini cele trei sarcini fundamentale ale NATO și postura de descurajare și apărare și ne va îmbunătăți în continuare reziliența. Reafirmând mandatul defensiv al NATO, Alianța este hotărâtă să utilizeze, în orice moment, întreaga gama de capabilități pentru a descuraja activ, a se apăra împotriva și a contracara întreg spectrul de amenințări hibride, inclusiv a celor din cadrul campaniilor hibride, în conformitate cu dreptul internațional. Reafirmăm faptul că o decizie privind momentul în care un atac cibernetic ar putea conduce la invocarea Articolul 5 va fi luată de Consiliul Nord-Atlantic, de la caz la caz. Aliații recunosc că impactul activităților cibernetice maligne cumulative semnificative ar putea, în anumite circumstanțe, să fie considerate ca echivalând unui atac armat. Rămânem angajați să acționăm în conformitate cu dreptul internațional, inclusiv Carta ONU, dreptul internațional umanitar și dreptul internațional al drepturilor omului, după caz. Vom promova un spațiu cibernetic liber, deschis, pașnic și sigur și vom continua eforturile pentru a spori stabilitatea și a reduce riscul de conflict prin sprijinirea dreptului internațional și a normelor voluntare de comportament responsabil al statului în spațiul cibernetic. Vom utiliza NATO într-o mai mare măsură ca platformă de consultare politică între aliați, pentru a împărtăși îngrijorări în ceea ce privește activitățile cibernetice maligne, și pentru a face schimb de abordări și răspunsuri la nivel național, precum și pentru a lua în considerare posibile răspunsuri colective. În cazul în care va fi necesar, vom impune costuri asupra celor care ne provoacă daune. Răspunsul nostru nu trebuie limitat la domeniul cibernetic. Vom îmbunătăți cunoașterea situațională pentru a sprijini luarea deciziilor NATO. Reziliența și abilitatea de a detecta, preveni, atenua și răspunde la vulnerabilități și intruziune sunt critice, așa cum o demonstrează modul în care actorii cibernetici maligni au exploatat situația creată de pandemia de COVID-19. NATO ca organizație va continua să se adapteze și să își îmbunătățească apărarea în domeniul cibernetic. La cinci ani după adoptarea Angajamentului de apărare cibernetică, rămânem angajați să susținem cu prioritate sisteme de apărare naționale puternice în domeniul cibernetic. Continuăm să implementăm spațiul cibernetic ca domeniu de operații. Vom spori integrarea eficientă a efectelor cibernetice independente, furnizate voluntar de către aliați, în apărarea colectivă și operațiile și misiunile Alianței, în cadrul unei supravegheri politice puternice. Vom continua să încercăm să dezvoltăm parteneriate reciproc benefice și eficiente, inclusiv cu state partenere, organizații internaționale, industrii și mediul academic, continuând eforturile de consolidare a stabilității internaționale în spațiul cibernetic. Salutăm inaugurarea recentă a Academiei NATO de Comunicații și Informații din Portugalia.

33. Recunoaștem importanța în creștere a spațiului pentru securitatea și prosperitatea națiunilor noastre și pentru postura NATO de descurajare și apărare. Accesul sigur la serviciile, produsele și capabilitățile spațiale este esențial pentru realizarea operațiilor, misiunilor și activităților NATO. Vom accelera munca noastră de aprofundare și extindere a utilizării spațiului ca domeniu operațional, inclusiv prin intermediul Centrului Spațial NATO din Germania și a viitorului Centru Spațial de Excelență din Franța, a cărui înființare o salutăm. Vom consolida cunoașterea NATO în domeniul spațial și vom integra spațiul în activitățile noastre într-un mod mai eficient, inclusiv prin instruire și exerciții, reziliență și eforturi de inovare. În conformitate cu Politica Spațială Generală, abordarea NATO în ceea ce privește spațiul va rămâne pe deplin în linie cu dreptul internațional. Sprijinim eforturile internaționale pentru promovarea comportamentului responsabil în spațiu. Considerăm că atacurile, către, dinspre și la nivel spațial reprezintă o provocare clară la adresa securității Alianței, al cărei impact ar putea amenința prosperitatea, securitatea și stabilitatea la nivel național și euro-atlantic și ar putea fi la fel de dăunătoare societăților moderne precum un atac de tip convențional. Astfel de atacuri ar putea conduce la invocarea Articolului 5. O decizie cu privire la momentul când astfel de atacuri ar conduce la invocarea Articolului 5 ar urma să fie adoptată de Consiliul Nord-Atlantic, de la caz la caz.

34. Continuăm să rămânem uniți și să acționăm împreună ca răspuns la mediul de securitate care generează provocări. Alianța va continua să răspundă și să se adapteze după cum va fi necesar, pe măsură ce situația va evolua. De la Summitul de la Varșovia, am stabilit o prezență înaintată în partea de est a Alianței. Continuăm să îmbunătățim prezența înaintată consolidată în Estonia, Letonia, Lituania și Polonia prin alinierea planurilor și prin asigurarea abilității celor patru grupuri de luptă să opereze cu forțele naționale de apărare într-o manieră integrată. Am sporit contribuțiile la prezența înaintată adaptată în plan terestru, maritim și aerian în regiunea Mării Negre și ne menținem angajamentul privind implementarea sa deplină. Măsurile noastre de asigurare, care includ exerciții și alte activități aeriene, terestre, maritime rămân în vigoare și continuă să ofere cerințele de bază fundamentale pentru asigurare și descurajare. Am sporit contribuțiile la măsurile de asigurare personalizate pentru Turcia și ne menținem angajamentul privind implementarea lor deplină. Deținem o gamă de forțe, inclusiv Forța Întrunită cu Nivel de Reacție Foarte Ridicat (VJTF), care sunt pregătite să fie dislocate într-un termen foarte scurt pentru a răspunde la orice fel de situații și pentru a asigura sprijin pe linie de reîntărire pentru aliați. Implementarea completă a Cadrului NATO pentru Sud, ca dimensiune durabilă a posturii NATO de descurajare și apărare, este în derulare. Pe baza progreselor înregistrate din 2016, inclusiv dezvoltarea Centrului pentru Sud, vom continua să ne consolidăm capacitatea de a face față amenințărilor și provocărilor provenind din sud, inclusiv în regiunea Mării Mediterane și împrejurimi, prin sporirea cunoașterii situaționale, a planurilor și a timpului de răspuns al forțelor. În Nordul îndepărtat, vom continua să desfășurăm activitățile necesare, de o manieră calibrată și coordonată, în sprijinul intereselor de securitate ale Alianței. Vom urmări să consolidăm cooperarea cu partenerii relevanți și cu viziuni comune, în sprijinul obiectivelor NATO agreate referitoare la descurajare și apărare, în linie cu deciziile, politicile și procedurile NATO, luând în considerare implicațiile politice.

35. Reafirmăm angajamentul neschimbat privind toate aspectele incluse în Angajamentul privind investițiile în domeniul apărării, agreat la Summitul din Țara Galilor din 2014. Partajarea echitabilă a responsabilităților sprijină coeziunea, solidaritatea, credibilitatea Alianței și abilitatea de a îndeplini angajamentele fundamentale din cuprinsul Articolului 3 și Articolului 5. Suntem, individual și colectiv, devotați obiectivului de a îmbunătăți suplimentar balanța de partajare a costurilor și responsabilităților în calitate de membru al Alianței. Am realizat progrese considerabile de la Summitul din Țara Galilor cu șapte ani consecutivi de creștere reală a cheltuielilor de apărare din afara SUA, care consolidează responsabilitatea comună de a pune capabilități la dispoziția Alianței. Toți aliații au sporit cuantumul pe care îl cheltuie în domeniul apărării în termeni reali și această tendință va continua. Din 2014 și până la finalul acestui an, contribuția aliaților europeni și a Canadei va fi de 260 miliarde USD. În plus, se așteaptă ca 10 aliați să atingă sau să depășească pragul de 2% din PIB pentru apărare în acest an. Aproximativ două treimi dintre aliați își propun să atingă sau să depășească pragul de 2% până în 2024. Suplimentar, 24 de aliați alocă mai mult de 20% din cheltuielile pentru apărare echipamentelor importante, inclusiv în ceea ce privește cercetarea și dezvoltarea, și, potrivit planurilor naționale, 27 de aliați vor atinge pragul de 20% până în 2024. Securitate și apărarea, per ansamblu, depind atât de sumele pe care le cheltuim, dar și de modul în care o facem. Aliații continuă să facă contribuții valoroase de forțe și capabilități care sunt în beneficiul securității regiunii euroatlantice prin operațiile, misiunile și activitățile NATO, precum și prin operațiile și misiunile organizate sub autoritate națională sau sub autoritatea altor organizații. Aliații investesc resurse importante în pregătirea forțelor, capabilităților și infrastructurii lor pentru activitățile Alianței și operațiile aliaților. În anii următori, conform Angajamentului privind investițiile în domeniul apărării și pornind de la progresele înregistrate, ne afirmăm angajamentul de a continua cu prioritate eforturile pe cei trei piloni - contribuții financiare, dezvoltarea capabilităților și contribuții pe palierul operațional. Trebuie și vom face mai mult.

36. Investim în capabilitățile militare pentru a face față provocărilor noi și de durată pe toate domeniile operaționale. Continuăm să livrăm o arie de capabilități sofisticate și robuste pe toate domeniile, incluzând forțe și capacități mai grele, mai performante, avansate din punct de vedere tehnologic, mai bine susținute, la pregătirea necesară. Vom continua să îmbunătățim și să adaptăm durabilitatea, capacitatea de dislocare, și interoperabilitatea capabilităților noastre pentru un mediu strategic solicitant, precum și pentru operații de top. Planurile naționale de dezvoltare a capabilităților vor sprijini implementare deplină și la timp a capabilităților, în mod deosebit a celor solicitate de Alianță în conformitate cu Procesul NATO de Planificare a Apărării. Având în vedere ritmul, lărgimea și amploarea dezvoltărilor tehnologice, pe măsură ce continuăm dezvoltarea forțelor și capabilităților noastre, recunoaștem importanța vitală a cercetării și dezvoltării și inovării pentru a explora oportunitățile și a răspunde provocărilor venite din partea tehnologiilor emergente și disruptive. Acest lucru va ajuta să asigure, atât la nivel individual, cât și colectiv, avantajul nostru tehnologic acum și în viitor. Continuăm să lucrăm pentru a răspunde dependențelor existente față de echipamentele militare vechi de origine rusă prin eforturi naționale și cooperare multinațională. Salutăm modernizarea flotei NATO AWACS și progresul programului Alianței de Supraveghere Viitoare și Control. Prin proiectele de cooperare multinaționale sprijinite de NATO, aliații își asumă angajamentul de a lucra împreună pentru a dezvolta sau achiziționa noi capabilități în arii cheie cum ar fi realimentarea în aer, instructaj, lovituri de precizie, muniții, apărare aeriană, apărarea în domeniul chimic, biologic, radiologic și nuclear, sisteme autonome, și capabilități giravion de generație viitoare.

37. Viteza schimbărilor tehnologice nu a fost niciodată mai mare, ceea ce creează oportunități și riscuri la nivelul mediului de securitate precum și al modului în care NATO operează. Suntem hotărâți să menținem superioritatea noastră tehnologică și să asigurăm interoperabilitatea Alianței pentru a asigura credibilitatea posturii de descurajare și apărare. În acest sens, pornind de la Foaia de parcurs privind Tehnologiile Disruptive și Emergente (TDE) pe care am agreat-o în 2019, am luat recent măsuri importante vizând adoptarea strategiei noastre de consolidare și protecție a TDE. Această strategie promovează o abordare clară pentru identificarea, dezvoltarea și adoptarea TDE pentru a aduce beneficii reale, în baza principiilor utilizării responsabile, în conformitate cu dreptul internațional, și prin dezbaterea în forurile internaționale relevante. De asemenea, această strategie urmărește menținerea interoperabilității noastre; protejarea tehnologiilor noastre sensibile și combaterea activă a provocărilor și amenințărilor generate prin dezvoltarea tehnologică a altora, acum și în viitor. Pornind de la expertiza extinsă a celor 30 de aliați, vom adapta parteneriatele noastre, inclusiv cele cu sectorul privat și mediul academic astfel încât să menținem superioritatea tehnologică.

38. Cea mai mare responsabilitate a Alianței este de a proteja și apăra teritoriul și populația noastră împotriva unui atac, așa după cum este prevăzut în Articolul 5 al Tratatului de la Washington. Nu se poate pune sub semnul întrebării determinarea NATO în cazul în care securitatea oricăruia dintre membrii săi este amenințată. În contextul unui mediu internațional solicitant, complex și extrem de divers, NATO este determinat să mențină întreaga gamă de capabilități necesare pentru a asigura descurajarea și apărarea împotriva oricărei amenințări la adresa siguranței și securității populației noastre, indiferent de condițiile în care aceasta s-ar manifesta.

39. Asigurarea unei descurajări și apărări credibile este esențială ca modalitate de a preveni conflictul și războiul și va continua să fie fundamentată pe o combinație adecvată de capabilități nucleare, convenționale și de apărare antirachetă. O postură robustă de descurajare și apărare întărește coeziunea Alianței și asigură o legătură transatlantică esențială politică și militară, printr-o partajare de roluri și responsabilități echitabilă și sustenabilă. Suntem conștienți de dinamica sporită a mediului de securitate, cu riscuri generate de schimbări în postura, doctrina și comportamentul potențialilor adversari și investiții semnificative ale acestora în dezvoltarea, modernizarea și extinderea capabilităților. NATO continuă să se adapteze și rămâne hotărât în determinarea de a lua toate măsurile necesare pentru a se asigura că postura sa de descurajare și apărare rămâne credibilă, coerentă, rezilientă și capabilă de adaptare la mediul de securitate.

40. Obiectivul aliaților este de a continua să sporească descurajarea ca element esențial al apărării noastre colective și de a contribui la securitatea indivizibilă a Alianței. Atât timp cât armele nucleare există, NATO va rămâne o alianță nucleară. În răspuns la un mediu de securitate cu provocări sporite, NATO a luat măsuri pentru a se asigura că capabilitățile sale nucleare de descurajare rămân sigure, protejate și eficiente. Forțele strategice ale Alianței, în special cele ale Statelor Unite, reprezintă garanția supremă pentru securitatea aliaților. Forțele strategice nucleare independente ale Marii Britanii și ale Franței au propriul lor rol de descurajare și contribuie semnificativ la securitatea de ansamblu Alianței. Aceste centre aliate de decizie contribuie la descurajare, complicând calculele potențialilor adversari. Postura de descurajare nucleară a NATO se bazează, de asemenea, pe arsenalul nuclear al Statelor Unite dislocat în Europa și pe capabilitățile și infrastructura oferită de aliații implicați. Contribuțiile naționale de avioane cu dublă utilizare la misiunea NATO de descurajare nucleară rămân un element central în acest efort. Alianța reafirmă imperativul asigurării celei mai largi participări posibile de către aliații implicați în aranjamentele agreate de partajare a responsabilităților în domeniul nuclear, pentru a demonstra unitatea și determinarea Alianței. Aliații implicați vor continua să determine progrese pentru menținerea atenției la nivelul factorilor de deciziei și a excelenței instituționale pentru misiunea de descurajare nucleară. De asemenea, aliații vor continua să asigure o mai mare coerență între componentele convențională și nucleară ale posturii NATO de descurajare și apărare, vor consolida comunicarea strategică eficientă și vor întări eficiența exercițiilor NATO de menținere și demonstrare a unei descurajări credibile și de reducere a riscurilor strategice. NATO sprijină eforturile menite să reducă riscurile strategice, care constituie contribuții importante la securitatea regională și internațională. În mod special, transparența și dialogul pot contribui la evitarea neînțelegerilor și a calculelor greșite.

41. Scopul fundamental al capabilității nucleare a NATO este acela de a menține pacea, preveni constrângerea și descuraja agresiunea. Având în vedere deteriorarea mediului de securitate din Europa este esențială o capacitate nucleară și credibilă a Alianței. Armele nucleare sunt unice. Circumstanțele în care NATO ar putea utiliza arme nucleare nu sunt previzibile. NATO reiterează faptul că orice fel de utilizare a armamentului nuclear împotriva sa va altera în mod fundamental natura conflictului. În cazul în care securitatea oricăruia dintre membri va fi amenințată, totuși, NATO dispune de capabilitățile și potențialul de a afecta orice adversar și de a-l determina să reconsidere raportul între costuri și beneficii.

42. Apărarea antirachetă poate completa rolul armelor nucleare în procesul descurajării, dar nu se poate substitui acestora. Reafirmăm angajamentul nostru pentru a desfășura capabilități NATO de apărare împotriva rachetelor balistice/BMD, pentru a pune în aplicare misiunea fundamentală Alianței de apărare colectivă și pentru de a asigura protecția tuturor națiunilor NATO din Europa, a teritoriilor lor, și a forțelor de care dispun, în fața amenințării reprezentate de către proliferarea rachetelor balistice. NATO BMD este pur defensivă. Scopul și principiile sale politice rămân neschimbate, de la Summitul NATO de la Lisabona din 2010. Aceste principii sunt indivizibilitatea securității Aliaților și solidaritatea NATO, distribuirea echitabilă a riscurilor și costurilor, ca și abordarea rezonabilă a provocărilor, având în vedere nivelul de amenințare, capacitatea de a acționa, fezabilitatea tehnică, în concordanță cu ultimele evaluări comune ale amenințărilor, agreate în cadrul Alianței. În cazul în care eforturile internaționale vor reduce amenințările reprezentate de proliferarea rachetelor balistice, apărarea antirachetă a NATO va putea și se va adapta în mod corespunzător.

43. NATO BMD se bazează pe contribuții naționale voluntare, inclusiv inițiativa SUA privind Abordarea Europeană Adaptivă în Etape în România, Turcia, Spania și Polonia, precum și pe structura de comandă și control a NATO BMD, singura componentă eligibilă pentru finanțare comună. Contribuțiile naționale voluntare suplimentare vor asigura consistența programului. Ne menținem angajamentul de a finaliza componentele esențiale suplimentare ale structurii de comandă și control NATO BMD care sunt necesare pentru atingerea următorului obiectiv de etapă, înainte de a atinge capacitatea operațională deplină. Controlul politic total și supraveghe