Cine vă poate decide blocarea conturilor

 

Peste 41.000 de ieşeni au în prezent conturi din care nu pot retrage bani. Conform Codului de procedură fiscală, pot fi instituite popriri inclusiv pe conturile destinate pensiilor sau alocaţiilor, dacă executorul judecătoresc care se ocupă de caz decide acest lucru. Poprirea nu trebuie notificată datornicului.

 

 

Din ce în ce mai mulţi ieşeni se confruntă cu problema conturilor poprite. Fie că este vorba despre datorii la bănci, la furnizori de servicii sau la banalele case de ajutor reciproc, soluţia finală a debitorilor pentru a-şi obţine banii înapoi este instituirea de popriri pe veniturile celor care s-au îngropat în datorii. Acesta este şi cazul unui ieşean care s-a trezit într-o zi cu contul în care-şi primea pensia pe caz de boală poprit. Cu toate că nu ştia să aibă pe numele său contractat vreun credit şi nici să fi garantat cu veniturile sale împrumutul altcuiva, Neculai S. şi-a găsit contul blocat. Mai mult, în pofida faptului că veniturile sale proveneau din pensie şi nu ar fi trebuit instituită o poprire integrală, acesta nu mai are acces la niciun leu din banii care i se cuvin.

Reprezentanţii Direcţiei Generale Regionale a Finanţelor Publice Iaşi susţin că acest lucru nu se poate întâmpla. „În cazul în care contribuabilul este debitor automat se trimite băncii somaţia de plată. Se reţine maximum o treime din venit, deoarece mai mult nu avem cum”, a precizat Maria Ţăran, purtătorul de cuvânt al Finanţelor ieşene. În prezent, la nivelul judeţului, peste 110.700 de ieşeni au primit somaţii de plată, iar 41.259 de persoane au popriri înfiinţate asupra conturilor bancare, valoarea sumelor poprite fiind de 275,9 milioane de lei.

Executorii decid provenienţa sumelor din conturi

Conform Codului de procedură fiscală, „poprirea se înfiinţează la cererea creditorului de către un executor judecătoresc al cărui birou se află în circumscripţia Curţii de Apel unde îşi are domiciliul sau sediul debitorul sau terţul poprit”. Astfel, poprirea este instituită fără somaţie, în baza încheierii de încuviinţare a executării.

Cu toate acestea, băncile au conturi destinate unor încasări specifice, precum conturile de salarii, de indemnizaţii, alocaţii sau pensii. Conform legii, acestea ar trebui poprite doar parţial, anume o treime sau maximum jumătate din valoarea lor, în cazul în care debitorul are mai multe credite. Dar băncile nu pot avea certitudinea că în aceste conturi intră doar sumele care au fost destinate, astfel încât lasă la latitudinea executorilor să determine acest lucru, perioadă în care conturile sunt blocate integral. 

„Executarea silită se poate întinde asupra veniturilor şi bunurilor proprietate a debitorului, urmăribile potrivit legii, iar valorificarea acestora se efectuează numai în măsura necesară pentru realizarea creanţelor fiscale şi a cheltuielilor de executare. Executarea silită a bunurilor proprietate a debitorului, urmăribile potrivit legii, se efectuează, de regulă, în limita a 150% din valoarea creanţelor fiscale, inclusiv a cheltuielilor de executare”

Art. 142 din Codul de procedură fiscală