Va fi esplanada Teatrului Naţional Iaşi pe măsura acestuia?

 

Dorian OBREJA

Pentru că sunt născut ieşean şi iubesc Iaşul, spre deosebire de mulţi dintre cei de pripas, dar cu funcţii de decizie privind prezentul şi viitorul municipiului, mi-am făcut timp şi am citit pe îndelete proiectul privind modernizarea esplanadei Teatrului Naţional din Iaşi, dar şi comentarii ale unor specialişti avizaţi privind subiectul cu pricina.

Înainte de a merge mai departe, aş vrea să amintesc că, la modernizarea Pieţei Unirii, printre „realizări”, putem număra „înmormânarea” a trei fântâni arteziene aflate pe latura vestică; de asemenea, oarece obiective asemnănătoare, începute prin zona Palatului Culturii, au avut aceeaşi soartă.

Să ne întoarcem la subiect. Eu susţin că, dacă se numeşte „esplanada Teatrului Naţional”, apoi toate conexiunile respectivei zone de plimbare/şedere/agrement trebuie să meargă înspre respectiva instituţie de cultură (mai ales că e vorba de cel mai vechi teatru naţional din România!), existând şansa edificării unui adevărat şi mare muzeu în aer liber, care să mărturisească despre istoria dramaturgiei la Iaşi (aici s-a jucat primul spectacol în limba română), dar şi despre monştrii sacri care au urcat pe scena ieşeană, rămânând aici întreaga carieră sau confirmându-şi valoarea în Capitală.

O asemenea idee ar putea fi materializată clasic, prin repartizarea, de-a lungul aleilor, a unor busturi ale actorilor, însoţite de plăci care să sintetizeze biografia lor, îndeosebi cea artistică. Dar şi mai potrivită mi se pare utilizarea unor tehnologii moderne. Astfel, pe ecrane de dimensiuni medii şi prin intermediul unor căşti wireless, ar putea fi vizionaţi/ascultaţi actori din trecutul şi prezentul Teatrului Naţional „Vasile Alecsandri”, le-ar fi făcute cunoscute biografiile, ba chiar s-ar putea vedea şi asculta părţi sau integrale ale unor piese, în măsura în care ele există înregistrate.

Din păcate, nimic din toate acestea nu am regăsit în proiectul ce urmează să fie pus în practică, deşi despre acest proiect se tot vorbeşte de 2-3 ani, întârziindu-se finalizarea din pricina controverselor/contestaţiilor legate fie de proiectant, fie de executant. Aşa că întrebarea din titlu nu poate primi un răspuns afirmativ!

Potrivit datelor făcute publice, vor fi demolate fântânile arteziene existente (deşi, cred, ele ar fi putut fi renovate) şi înlocuirea cu altele, vor fi modernizate aleile şi trotuarele, iar instalaţiile şi finisajele vor fi refăcute integral; cele 4 statui vor fi reamplasate (probabil ca şi cea a lui Miron Costin, din piaţeta aflată în stânga teatrului). Nu foarte clară este situaţia „Cubului” din aceeaşi latură, căruia, în mod evident, i-ar trebui găsită o altă locaţie (poate, de ce nu?, prin cartierele Alexandru cel Bun sau CUG).

Potrivit vocilor care contestă proiectul, s-ar dori, de fapt, „îngroparea” câtorva milioane de euro prin această modernizare. În afara unor reproşuri de ordin arhitectural/tehnic, valoarea este considerată prea mare, mai ales că (sper să fie aşa!!!) modernizarea nu mai cuprinde şi realizarea unei parcări subterane, şi se vorbeşte şi despre posibila dispariţie (oficialităţile o denumesc relocare) a circa 100 de copaci înalţi, continuându-se, în acest fel, nefasta tradiţie începută cu tăierea teilor de pe Bulevardul Ştefan cel Mare şi Sfânt.

Apropo de acest bulevard, cred că ar trebui găsite şi soluţii pentru relocarea tarabelor şi reducerea spaţiului acordat teraselor pe mijlocul străzii, lăsând-o, pur şi simplu, pietonal.

Cât priveşte intenţiile de extindere a acestuia spre Piaţa Unirii şi Bulevardul Independenţei, chiar dacă, de regulă, sunt pieton, cred că măsura respectivă ar duce la blocaje şi mai mari în trafic, la ocoluri şi mai mari (de aici, printre altele, la poluare mai mare) în lipsa unor alternative rutiere. E necesară o gândire de ansamblu şi, mai ales, practică. Cu ceva efort intelectual, frumosul şi utilul pot fi îmbinate şi armonizate!