„Dacă vrei cu adevărat să aduci valoare în exterior și să ajuți oamenii, începe prin a te uita în interiorul tău pentru a te înțelege și a rezolva ceea ce este nevoie”

 * dialog cu Raluca Butnaru, business arhitect

În lumea în care trăim, în care schimbările sunt constante și adaptarea este esențială, meseria de business architect se ridică ca o punte între visele și realitățile organizaționale. Este o artă de a sculpta viitorul din materialele prezentului și de a transforma planurile în structuri solide de succes.

Un arhitect al afacerilor este mai mult decât un simplu constructor. Este un vizionar, un ghid și un catalizator al transformării. În fiecare zi, se întâlnește cu provocări complexe și se străduiește să găsească soluții care să îmbrace visele organizaționale în forme tangibile.

Prin ochii unui business architect, fiecare organizație este o operă de artă în devenire, iar fiecare proces este o parte a paletarului său. Ei își asumă responsabilitatea de a înțelege esența afacerii, de a naviga prin haosul datelor și de a contura direcția către viitor.

Dar meseria lor nu este doar despre analiză și planificare. Este despre conexiuni umane profunde și despre a înțelege că la baza fiecărei organizații stau oameni cu vise, dorințe și temeri. Astfel, un business architect devine un povestitor al viselor, traducându-le în limbajul proceselor și al strategiilor. Despre toate aceste lucru am discutat cu Raluca Butnaru, business arhitect la firma.

- Business architect, un job cu nume masculin și care te duce cu gânduri la responsabilități foarte importante. Ce faci, mai exact, Raluca? Cum ți-ai ales această meserie și ce te-a atras la ea?

- Arhitectura de business oferă claritate și transparență asupra modului cum este structurată o organizație, luând în considerare diferite perspective reprezentative, de exemplu, capacități de business, fluxuri de valoare sau procese. În esență, extrag informațiile din orice sursă posibilă, documentații existente sau discuții directe cu oameni din diverse departamente, în diverse roluri, și le încorporez în diferite diagrame, schițe și hărți care oferă o imagine de ansamblu asupra acelor aspecte. Ele pot fi ulterior utilizate pentru a evalua realist impactul pe care îl poate avea orice schimbare planificată, pentru a prioritiza inițiativele de transformare, pentru a alege unde e cel mai bine să fie investiți banii - în principiu pentru a lua decizii avizate.

Anterior am lucrat ca și analist de business, pentru clienții companiei. Despre arhitectura de business am aflat de la un coleg, acum 7 ani. Pe atunci cred că era ceva nou în România, inexistent la noi în companie, care este o multinațională, și asta m-a făcut curioasă. Din acest rol urma să deservesc direct compania, folosindu-mi competențele de a analiza, de a structura informații și de a le sintetiza vizual. În plus, urma să fiu expusă unui mediu mai puțin cunoscut mie până atunci, dar pe care doream să-l înțeleg mai bine: funcționarea internă a unei companii. Deși poate părea ciudat, îmi aduc aminte că unul din argumentele care m-au convins să explorez arhitectura de business a fost o paralelă pe care am făcut-o între companii și oameni: dacă vrei cu adevărat să aduci valoare în exterior și să ajuți oamenii din jur, începe prin a te uita în interiorul tău, prin a te înțelege, și prin rezolva ceea ce este de rezolvat acolo.

„În industria IT, e ceva destul de comun să întâlnești femei în toată plaja de roluri, începând de la junior orice și până la CEO sau membri ai consiliului director”

- Care sunt cele mai mari provocări pe care le întâmpini în calitate de business architect?

- Există un mare dezacord între modul în care este cunoscută arhitectura de business și modul ideal în care ar fi practicată. Ea a luat naștere ca parte dintr-o disciplină mai extinsă, Enterprise Architecture, de regulă parte din departamentele de IT. La modul ideal, ar funcționa cel mai bine în afara departamentelor de IT, mult mai aproape de business, eventual ca parte dintr-un departament de planificare strategică, și neapărat cu susținerea directă din partea unui cadru executiv, de nivel C. În realitate, este implementată în contexte care sunt undeva între aceste două extreme, și asta face foarte dificilă navigarea la nivel operațional. Efortul de a convinge, a justifica, a demonstra, a influența este permanent, iar el se poate finaliza cu mai mult sau mai puțin succes.

- Activezi într-o lume aparent condusă de bărbați, cu spirit misogin. Te-ai simțit vreodată discriminată? Cum ai trecut peste moment?

- Nu m-am simțit niciodată discriminată. Din fericire, în toate companiile în care am lucrat până acum ponderea femeilor a fost ridicată. Cred că în industria IT e ceva destul de comun să întâlnești femei în toată plaja de roluri, începând de la junior orice și până la CEO sau membri ai consiliului director. Dacă au existat vreodată indicii în sensul discriminator, ele au fost mai degrabă cazuri izolate, care țin mai mult de caracterul anumitor persoane și nu de fenomene mai extinse.

- Care sunt pasiunile tale în legătură cu acest domeniu și cum te ajută acestea să fii mai eficientă?

- Componenta vizuală cred că este cea mai atractivă. Fotografia este una din pasiunile mele. Așa cum o fotografie poate transmite 1.000 de cuvinte, o reprezentare vizuală a unui context de business te poate face să înțelegi o anumită stare a lucrurilor și mai rapid, și mai precis. De fiecare dată când facilitez un astfel de nivel de înțelegere, mă simt mândră de ceea ce fac.

„Dacă e să iau în considerare și perspectiva lumii în continuă transformare, cu atât mai mult îmi doresc să rămân deschisă tuturor oportunităților și flexibilă în alegeri”

- Care este visul tău cel mai mare în ceea ce privește cariera de business architect și ce pași faci pentru a-l atinge?

- Eu prefer să păstrez o anumită flexibilitate în viața profesională, ceea ce înseamnă că nu visez neapărat să fac o carieră din arhitectura de business. Cunoștințele dobândite în acest domeniu pot fi ușor incorporate într-o multitudine de contexte, acționând dintr-o varietate de roluri conexe. Iar dacă e să iau în considerare și perspectiva lumii în continuă transformare, cu atât mai mult îmi doresc să rămân deschisă tuturor oportunităților și flexibilă în alegeri. Ceea ce fac în continuu este să învăț, să asimilez informații noi și să le folosesc ulterior pentru a da înapoi un plus de valoare, indiferent de circumstanțe.

- Cum ai contribuit la dezvoltarea și implementarea strategiilor de afaceri în organizația ta și ce rezultate ai obținut?

- Compania la care lucrez momentan a avut dintotdeauna ambiții foarte mari de creștere, atât organică cât și prin achiziții de alte companii. O creștere continuă și sănătoasă nu se poate întâmpla decât dacă există o infrastructură internă care să poată susține asta, în mod eficient. Mă refer la întreg peisajul de sisteme folosite și datele care sunt schimbate între ele, la departamente și roluri, dar mai ales la fluxurile de valoare și procesele de business care trebuie în primul rând înțelese și analizate, iar apoi aliniate și optimizate, în așa fel încât să poată fi atinse obiectivele strategice. Adică exact domeniul acoperit de arhitectura de business. Simplul fapt că am reușit să formalizez acest rol în companie, după care am crescut și condus o echipă de alți 3 arhitecți de business, pentru a putea face lucrurile de mai sus cu un impact mai mare, a contribuit, cred, la creșterea sănătoasă a companiei. Un alt exemplu ar fi din zona conformității cu diverse reglementări internaționale, precum SOX, lucru extrem de important pentru orice companie listată la bursa din New York. La un moment dat am trecut printr-o situație destul de critică, în care rata erorilor lunare SOX pe care le aveam în cadrul proceselor JML, din zona HR, în cadrul unui anumit sistem, era de 8%. Am purtat temporar o pălărie de process owner, în același timp analizând situația și implementând soluții pentru problemele identificate. Am reușit să reduc rata lunară a erorilor SOX la 0% în decurs de câteva luni.

Acestea sunt doar două exemple, dar cred că orice efort bine intenționat, oricât de mic ar fi el, poate fi considerat o contribuție valoroasă, atâta timp cât este aliniat cu atingerea obiectivelor companiei.

- Care sunt abilitățile cheie pe care le consideri esențiale pentru un astfel de job?

- Gândirea analitică, abilitatea de a extrage informații izolate și a le conecta între ele, de a le analiza, structura și sintetiza, de a contesta starea lucrurilor sau soluțiile propuse, de a scoate în evidență valoarea, de a comunica în mod clar, de a colabora și influența.

- Cum percepi importanța adaptabilității și învățării continue într-un mediu de afaceri în schimbare constantă?

- Nu cred că există alternativă; dacă nu ești dispus să înveți mereu, să rămâi conectat la realitatea pieței și să te adaptezi în funcție de cum o cere contextul, riști să te plafonezi sau chiar să devii irelevant. Mai ales când suntem cu toții expuși tehnologiilor noi, care evoluează cu o viteză uimitoare, și impactați într-o măsură mai mică sau mai mare, indiferent de domeniul în care lucrăm.

„În afară de cai verzi pe pereți, visez ca oamenii să ajungă să fie cu adevărat liberi, în gândire și simțire, și să poată iubi cu toată ființa lor”

- Ce faci când nu ești business architect? Ce pasiuni ai? Care este cel mai mare vis al tău?

- Pasiunile mele se schimbă în funcție de ceea ce se întâmplă în viața mea. Ele reprezintă o combinație între curiozitate și utilitate, și vin la pachet cu multe cercetări, de regulă. M-am apucat de studiat fotografia pentru că îmi doream să pot păstra amintiri frumoase din călătorii. Apoi am învățat singură limba spaniolă, pentru că mi-am dorit să o vorbesc atunci când merg în Spania. Când a trebuit să-mi amenajez apartamentul într-un mod plăcut, am studiat interior design, mi-am creat singură câteva obiecte de decorațiune, iar apoi am învățat despre plante; acum am o mini-junglă acasă. În pandemie am cam epuizat zonele de skincare și make-up, dar bugetul îmi este în continuare afectat de ele. Mai nou, sunt prinsă cu educația financiară și domeniul investițiilor, ca să pot sponsoriza pasiuni viitoare.

În afară de cai verzi pe pereți, visez ca oamenii să ajungă să fie cu adevărat liberi, în gândire și simțire, și să poată iubi cu toată ființa lor.

- Cine este specialistul Raluca Butnaru și cine este femeia Raluca Butnaru?

- Eu sunt eu. Prefer să văd specialistul și femeia ca entități fluide, în continuă evoluție, și de asemenea în continuă integrare una cu cealaltă. E normal să avem niște referințe la care să ne raportăm, dar poate că facem asta la un mod prea restrictiv. De exemplu, când suntem într-un anumit context ne este ușor să purtăm o anumită mască, să jucăm un anumit rol sau să ne atașăm de anumite etichete. Știm că funcționează, ba chiar este eficient. Ne-am obișnuit cu această abordare și nu ne gândim să o contestăm. Dar aș dori să arunc o provocare cititorilor, să-și imagineze cum ar fi dacă s-ar privi pe ei înșiși mai puțin limitativ, din alte perspective, cu alți ochi. Nu vorbesc despre depersonalizare, ci doar de un exercițiu de imaginație, menit să ne ajute să integrăm mai bine diferite aspecte ale personalității noastre, disparate sau contradictorii, și să ne facă puțin mai deschiși către lume și către oportunitățile ei.

- Inner Wheel, un nou proiect. Ce te-a atras la această organizație?

- În primul rând, am rezonat cu valorile lor. În plus, cred că am ajuns în acel moment în care dorești să mai adaugi o culoare lumii tale, iar aria de interes a Inner Wheel reprezintă exact acea oportunitate să îmbogățesc nu doar viața altora, ci și propria mea viață.

A consemnat Maura ANGHEL

Caseta 1

„Aș dori să arunc o provocare cititorilor, să-și imagineze cum ar fi dacă s-ar privi pe ei înșiși mai puțin limitativ, din alte perspective, cu alți ochi. Nu vorbesc despre depersonalizare, ci doar de un exercițiu de imaginație, menit să ne ajute să integrăm mai bine diferite aspecte ale personalității noastre, disparate sau contradictorii, și să ne facă puțin mai deschiși către lume și către oportunitățile ei” - Raluca Butnaru