INTERVIU - „Este important ca imunizarea populaţiei să nu se facă prin trecerea prin boală, ci prin vaccinare”

 

* dialog cu prof. univ. dr. Doina Azoicăi, coordonatorul disciplinei de Epidemiologie din cadrul Universităţii de Medicină şi Farmacie „Gr.T.Popa” Iași, președinte al Societății Române de Epidemiologie și președinte al Comisiei de Epidemologie din cadrul Ministerului Sănătății

 

- Doamna profesor, aţi afirmat recent că doar trecerea prin boală, în mod natural, a peste 70% din populație, poate să determine reducerea circulației noului coronavirus și, implicit, scăderea considerabilă a numărului de cazuri. Vom avea o bătălie de durată sau procesul acesta se poate încheia rapid?

- Probabil că se va ajunge la aceste rezultate, cu imunizarea a 70 la sută din populaţie, într-un an sau chiar în doi ani. Nu este posibil să se imunizeze o proporţie atât de mare a populaţiei într-un timp scurt. Mai bine spus, avem speranţa că într-un timp scurt nu se va realiza imunizarea aceasta a 70% din populaţie, deoarece asta ar înseamna o epidemie de nivel foarte înalt, cu un număr foarte mare de cazuri, brusc, cu o creştere exponenţială... Noi sperăm ca numărul de cazuri să fie în platou, liniar, iar de la toamnă, sau cât mai repede posibil - e greu de spus când, să fie disponibil un vaccin pentru ca imunizarea aceasta a populaţiei să nu se facă prin trecerea prin boală, ci să se facă prin vaccinare. Trecerea prin boală este relativă, deoarece unii pot trece prin boală cu forme asimptomatice, forme uşoare, medii, iar alţii pot face forme grave sau critice, care să se soldeze cu deces.

„Se fac eforturi și sperăm ca ele să nu fie zădărnicite nici de imprevizibilitatea virusului și nici de inconstanța sau neîncrederea populației în utilizarea unui potențial vaccin care să îndeplinească toate calitățile necesare - sigur, imunogen, cu durata mare de protecție, ușor de administrat, generator de reacții postvaccinale minime, ieftin și produs în cantități suficiente”

- Şi când apreciaţi că poate veni vaccinul acesta salvator?

- Se estimează că vaccinul acesta va veni în minim 12 luni, din momentul în care încep testele clinice. Este un proces foarte laborios, deosebit de important, deoarece vaccinul trebuie să aibă unele calități, să nu fie reactogen, să nu determine reacții postvaccinale importante, să fie imunogen, adică să determine, să aibă capacitatea să determine producția înaltă de anticorpi și să fie protectiv pe o perioadă mai lungă de timp.

- Există asemenea teste clinice, în diferite faze, mai mult sau mai puţin avansate?

- Sigur! Chiar a şi fost mediatizat un asemenea caz când, în urmă cu puţină vreme, a fost vaccinat un voluntar din Statele Unite ale Americii. Se fac eforturi susținute și cercetarea este axată pe tema aceasta a obținerii cât mai rapide a unui vaccin cu calitățile enumerate anterior, iar cercetarea se face în paralel și pentru stabilirea unor protocoale de terapie care să fie validate și eficiente.

– Poate veni un asemenea vaccin din România?

- Ca să vă răspund, iau şi eu de bună informaţia pe care am auzit-o recent, în sensul că la Timişoara, la Centrul Oncogen, coordonat de domnul profesor Virgil Păunescu, se află în cercetare un produs vaccinal. Sigur că sunt astfel de premize lansate de foarte multe structuri, de companii. Sunt vreo 40 de companii, în asociere cu centre de cercetare, cu centre universitare din întreaga lume, care încearcă obţinerea unui astfel de vaccin. Desigur, ar fi o mare realizare pentru România dacă acest preparat anunţat îşi va dovedi eficienţa şi eficacitatea, cele două calităţi foarte importante la un vaccin.

- Este chiar frustrant să vezi amploarea pe care a luat-o pandemia, iar noi să nu avem încă un vaccin... Cum se face că durează atât?

- E calea firească... Toate preparatele biologice nou intrate pe piaţă trebuie să parcurgă un proces de testare, de evaluare, pentru că este un produs biologic care nu trebuie să facă rău. Nu este o problemă a acestui vaccin. Toate preparatele vaccinale şi în principiu cele destinate introducerii pe piaţă a unor noi produse vaccinale sau medicamentoase durează câţiva ani. Deci, scurtarea duratei la 12, maxim 18 luni poate fi considerată ritm urgent, pentru a avea acest vaccin. În mod obițnuit, în afara unor momente de criză, pentru utilizarea unui preparat vaccinal nou sunt necesari între 5 şi 10 ani. Se fac eforturi și sperăm ca ele să nu fie zădărnicite nici de imprevizibilitatea virusului și nici de inconstanța sau neîncrederea populației în utilizarea unui potențial vaccin care să îndeplinească, repet, toate calitățile necesare - sigur, imunogen, cu durata mare de protecție, ușor de administrat, generator de reacții postvaccinale minime, ieftin și produs în cantități suficiente.

„ Este relativ ceea ce se afirmă despre influenţa temperaturii în această boală. După ultimele informaţii ştiinţifice, încă nu este atestat faptul că temperaturile foarte înalte vor rezolva problema. Să nu ne facem iluzii! Însă, în mod cert, pentru că este un virus respirator, circulaţia sa va fi mult diminuată, coroborat cu impunerea măsurilor necesare. Desigur, factorul de mediu este şi el important în rapiditatea, în intensitatea cu care se realizează transmiterea virusului”

- Raportat la numărul populaţiei judeţului Iaşi, care este de aproximativ un milion de persoane, zona aceasta stă destul de bine la capitolul „infectaţi-decedaţi” urmare a noului coronavirus. Care credeţi că este factorul care a contribuit la acest mic succes?

- Sigur că toate datele statistice trebuie ajustate, corectate , deoarece nu cunoaştem foarte multe amănunte despre numărul celor care au trebut prin boală. Acest virus dă forme clinice foarte diferite, asimptomatice, uşoare, medii, grave, critice... Dat fiind faptul că numărul de testări încă este limitat, dar în perspectivă de a creşte foarte mult, nu ştim foarte precis câte cazuri de îmbolnăvire au fost. În conformitate cu metodologia naţională, cea a Centrului Naţional de Control al Bolilor, sunt testaţi cei simptomatici sau contacţii celor care au fost confirmaţi şi putem aprecia că Iaşul are o situaţie bună, dar sub rezervă. Totuşi, situaţia aceasta bună nu se înregistrează doar la Iaşi, ci chiar la nivel naţional, unde numărul îmbolnăvirilor nu este cel prognozat. Deşi lucrurile se pot schimba de la o zi la alta, căci suntem într-o situaţie absolut variabilă, eu pun numărul redus de cazuri pe seama măsurilor foarte energice impuse referitoare de distanţarea socială, la autoizolare, la izolarea cazurilor asimptomatice la domiciliu şi a carantinării populaţiei care a venit din zonele de risc. Pe lângă acest aspect, fundamental este şi comportamentul populaţiei vizavi de respectarea ordinelor care sunt transmise, purtarea corectă a măştii, spălarea mâinilor, evitarea contactului cu persoane la mai puţin de 2 metri... Consider că toate măsurile care au fost luate au fost luate la momentul oportun.

- Cât de aproape suntem de perioada de vârf , de perioada de platou a epidemiei?

- Ceea ce ştim este că avem încă o evoluţie este ascendentă. Sigur, nu este o evoluţie exponenţială, de gravitate, în sensul că de la o zi la alta creşterile sunt foarte mari, dar este o evoluţie ascendentă. În mod cert, n-am atins încă perioada de vârf a acestei epidemii.

- Întreb pentru că, fiind foarte aproape de sezonul cald, toată lumea aşteaptă să vină căldura, sperând ca astfel să dispară, miraculos, şi problemele cu coronavirusul...

- Este relativ ceea ce se afirmă despre influenţa temperaturii în această boală. După ultimele informaţii ştiinţifice, încă nu este atestat faptul că temperaturile foarte înalte vor rezolva problema. Să nu ne facem iluzii! Însă, în mod cert, pentru că este un virus respirator, circulaţia sa va fi mult diminuată, coroborat cu impunerea măsurilor necesare. Desigur, factorul de mediu este şi el important în rapiditatea, în intensitatea cu care se realizează transmiterea virusului. Probabil că, fără să putem afirma că deţinem adevărul în acest moment, circulaţia virusului va fi mult redusă, dar asta nu înseamnă că virusul dispare din circulaţie. Vor mai fi cazuri de îmbolnăvire, deşi nu la nivelul fenomenului acesta epidemic.

„Dacă prognozele sunt cele corecte, vom avea o perioadă de scădere a cazurilor prin limitarea de la forma epidemică la acea sporadică, iar în realitate va fi mai mult endemo-sporadică, deoarece există probabilitatea ca fenomenele să revină după mai multe luni, în cazul în care boala are caracteristici sezoniere, sau după un anumit număr de ani, mai ales dacă nu vom avea un vaccin adaptat la particularitățile tulpinii circulante”

- Care este probabilitatea ca forma epidemică a bolii să revină după o anumită perioadă şi care ar fi această perioadă?

- Probabilitate, aţi spus foarte bine, deoarece noi lucrăm cu probabilităţi... Deocamdată, doar începem să cunoaştem acest virus. Dacă folosim ca reper modelul evoluţiei virusului gripal, ne aşteptăm - aşa cum mulţi dintre responsabilii din sistemul de sănătate au afirmat, ne aşteptăm la un alt val al bolii, care va se va înregistra la debutul sezonului rece al anului în curs sau la începutul anului viitor, după modelul gripei. Este o probabilitate, însă se estimează că fenomenul nu vor fi atât de îngrijorător cum este în momentul de faţă. Dacă prognozele sunt cele corecte, vom avea o perioadă de scădere a cazurilor prin limitarea de la forma epidemică la acea sporadică, iar în realitate va fi mai mult endemo-sporadică, deoarece există probabilitatea ca fenomenele să revină după mai multe luni, în cazul în care boala are caracteristici sezoniere, sau după un anumit număr de ani, mai ales dacă nu vom avea un vaccin adaptat la particularitățile tulpinii circulante.

A consemnat Dan M.BREZULEANU