Tradiții și obiceiuri de Sfânta Maria Mare

 Ziua de 15 august, cunoscută sub numele de Sfânta Maria Mare, reprezintă unul dintre cele mai însemnate evenimente creștine ale verii, fiind prilej de bucurie pentru toți locuitorii, indiferent de credință. Această zi comemorează momentul în care Fecioara Maria a fost înălțată la cer de către îngeri, lăsând în urmă lumea pământeană pentru a se alătura Tatălui

În calendarul creștin, 15 august este o sărbătoare foarte importantă, fiind dedicată Sfintei Maria. Cunoscută dreăt Adornirea Maicii Domnului,  sărbătoarea nu simbolizează trecerea în neființă a Mariei, ci elevarea ei spirituală și fizică în ceruri. Se spune că Fecioara Maria a aflat despre acest moment de îngerii trimiși de Iisus, iar Arhanghelul Mihail însuși i-a comunicat că e timpul să se pregătească pentru această tranziție divină. În preajma acestui eveniment, ea a împărțit bunurile sale săracilor și a binecuvântat pe cei aflați în suferință. Un singur apostol, Toma, a ratat șansa de a-i fi alături în ultimele momente. Potrivit relatărilor, după plecarea sa, un tunet puternic a răsunat, iar când Toma a ajuns și a vizitat mormântul ei, a descoperit că trupul ei dispăruse, lăsând în urmă doar un giulgiu.

În popor, Fecioara Maria este privită cu multă dragoste și există nenumărate povești despre bunătatea și miracolele sale. Sfânta Maria Mare se situează printre cele mai mari sărbători ale creștinătății, alături de Crăciun și Paște. Tot în această zi, tradițiile dictează anumite practici religioase, dar și vizitarea cimitirelor pentru a comemora cei dragi plecați dintre noi. Există, de asemenea, obiceiuri legate de recoltarea și folosirea plantelor medicinale, dar și de schimbarea sezonului, de la vară la toamnă.

Tradiții și obiceiuri de Sfânta Maria Mare

Obiceiurile creștinești spun că, dimineața devreme, în ziua de Sântămaria Mare se culeg flori și se pun la icoanele Maicii Domnului. Apoi se merge la biserică, iar fetele tinere cer de la preot, după slujbă, câteva crenguțe de busuioc înflorit pe care le aduc acasă, tot la icoana Fecioarei Maria. Tot în această zi se culeg ultimele plante de leac ale verii și se pun la uscat pentru ceaiuri și tincturi tămăduitoare. Se făceau descântece pentru bolnavi, pentru sănătatea copiilor și pentru fetele care vroiau să se mărite toamna. Se spunea pe vremuri că Adormirea Maicii Domnului este o zi de hotar între vară și toamnă. După Sântămarie se culegea mierea din stupi, se coseau fânețele și se scoteau oile la păscut pe miriști. Tot atunci, se spunea că nu mai este bine să mergi la scăldat, pentru că apa se răcește, întunericul coboară mai repede și nopțile sunt mai răcoroase. Ciobanii încep a coborâ cu oile de la munte, iar țăranii arau pământul să semene grâul de toamnă. Se tocmeau paznicii pentru vii, iar femeile făceau descântece să lege ciocul graurilor să nu le mănânce strugurii. Se mănâncă primii struguri copți și neapărat porumb fiert sau copt. Este vremea când porumbul de lapte are cel mai bun gust. După 15 august se deschide sezonul nunților care ține până în postul Crăciunului. Un alt obicei este legat de foc, pentru că nimeni nu avea voie să aprindă focul în curte sau în sobă de Sfânta Maria Mare, de teamă să nu se abată nenorocirea asupra lui și să îi ardă casa.

Fecioara Maria este ocrotitoare mării și a marinarilor, a tuturor celor care pleacă pe mare sau muncesc la malul mării. Pentru creștini, Adormirea Maicii Domnului este totodată un praznic al morților. Se merge la slujbă și apoi la cimitir, unde sunt pomeniți morții din familie și se împart pachete cu mâncare și fructe, în special mere de vară.

Maura ANGHEL