Cutumele Moşilor de iarnă

Sărbătoarea populară din sâmbăta care precede Lăsatul Secului de Brânză sau Lăsatul Secului de Carne este dedicată morţilor, moşilor şi strămoşilor * la Moşii de iarnă se împart alimente- plăcinte, produse lactate, piftii - şi, uneori, vase umplute cu mâncare gătită sau cu apă * sărbătoarea se respectă pretutindeni în Moldova

Sâmbăta dinaintea lăsatului secului de carne pentru Postul Paştelui este numită popular „Moşii de iarnă”. În unele regiuni sărbătoarea se mai numeşte „Moşii de răcituri“ sau „Ziua plăcintelor“, după produsele tradiţionale care se dau de pomană, dar şi „Moşii de carnilegi“, pentru că încheie săptămâna în care se mai mănâncă produse din carne. Atât la sate, cât şi la oraş, gospodinele pregătesc colivă, colaci şi bucate şi merg la Biserică pentru a fi sfinţite şi apoi date de pomană de sufletul celor adormiţi. Pomana se pune în vase speciale de lut, numite în unele regiuni moșoaice.

Pregătire pentru post

În ziua Moşilor de iarnă, în toate bisericile sunt oficiate slujbe de pomenire a morţilor. Enoriaşii merg la biserică cu fructe, colivă şi colaci, dau de pomană cu lumânări aprinse şi, de asemenea, dau la altar pomelnice pentru 40 de zile. Ajunse acasă, femeile se pregătesc să împartă vase de lut pline cu sarmale sau pilaf, de sufletul celor care au murit. „Fiecare împarte ce are. Se dau castroane de lut, de ceramică, căni şi obligatoriu linguri sau furculiţe ca să aibe cu ce mânca. Acum ne pregătim pentru marele Post al Paştelui“, a spus băcăuanca Elena Anghel.

Pomană pentru morţi

Biserica Ortodoxă a consacrat pentru pomenirea morţilor o zi liturgică pe săptămână, şi anume sâmbăta. Însă două dintre sâmbetele din cursul anului bisericesc sunt destinate în mod special, în toate Bisericile Ortodoxe, pomenirii morţilor, prin rugăciuni şi milostenie. Este vorba despre sâmbătă dinaintea Duminicii lăsatului de sec de carne şi Sâmbăta dinaintea Duminicii Pogorârii Duhului Sfânt (Sâmbăta Rusaliilor). Ambele zile poartă în popor şi denumirea de Moşi pentru că atunci se face pomenire pentru părinţii, moşii şi strămoşii adormiţi. „În afară de faptul că ne gândim la strămoşi trebuie să le dăm de pomană ca să fie iertaţi de păcate, dar şi ca să îi îmbunăm să ne ajute în activităţile noastre. Se dă de pomană o ulcică cu apă, iar în zona Neamţ se spune că dacă dai de pomană 7 ulcele cu apă îndulcită creezi un izvor pe lumea cealaltă. Se mai dă la Moşii de iarnă piftie, plăcinte şi, pentru că încă este rece, se mai dau copiilor haine”, a explicat Florentina Buzenschi, muzeograf la Muzeul de Etnografie Piatra Neamţ. De asemenea, se mai dau de pomană tocmaci cu lapte, sau orice alte produse lactate, pentru că începe săptămâna albă. Bucatele trebuie neapărat să fie duse la Biserică pentru a fi sfinţite şi se dau cu vase de lut, lingură de lemn şi bineînțeles cu o lumânare aprinsă.

Nu se spală şi nu se aruncă gunoiul

Moşii de iarnă marchează începutul Sâmbetelor morţilor, în număr de şapte, care se vor încheia în Sâmbăta lui Lazăr, înainte de Săptămâna Mare sau Săptămâna Patimilor şi în Ajunul Floriilor. În aceste sâmbete se spune că nu e bine să se spele rufe sau să se meargă la scăldat. Tot potrivit tradiţiei populare, în zilele de Moşi nu se aruncă gunoiul din casă din credinţa că va ajunge în gurile morţilor, care aşteaptă de mâncare şi nu se mătură, că altfel se aruncă praf în ochii morţilor. Pentru români, sărbătorile dedicate morţilor sunt foarte importante, deoarece conform credinţei ortodoxe viaţa continuă şi dincolo de moarte, iar Dumnezeu este atât al celor vii, cât şi al morţilor. (Grupaj coordonat de Lucia HACMAN)

În Bucovina, Moşii de iarnă, sunt sărbătoriţi şi prin petreceri, în special de către tinerii din mediul rural ce organizează baluri înainte de intra în Postul Paştelui, când petrecerile sunt interzise timp de 6 săptămâni