Identitatea culturală a tinerilor, între tradiție și globalizare

 * aflat în inima Moldovei, Iașiul se prezintă ca un veritabil mozaic cultural, unde istoria și modernitatea se contopesc într-un peisaj vibrant * tinerii din acest oraș, purtători ai unei identități în continuă transformare, navighează între tradițiile locale adânc înrădăcinate și influențele externe generate de globalizare

Pentru mulți tineri din Iași, orașul reprezintă un spațiu al contradicției – pe de o parte există bogata moștenire culturală a zonei (Teatrul Național „Vasile Alecsandri”, universitățile), iar pe de altă parte provocările aduse de modernitate și conectivitate internațională. Toate acestea influențează foarte mult modul în care tinerii își construiesc propria identitate culturală. „Cultura locală e ca un bagaj pe care îl port mereu cu mine. M-am născut aici și am crescut ascultând povești despre Iași. Dar contemporaneitatea mă atrage; îmi place să modelez idei noi inspirate din diferite colțuri ale lumii”, ne-a spus Maria Dimache, strudentă în anul III la Arte.

Discuțiile cu tinerii scot la iveală și conflictul inerent dintre valorile locale și cele globale. Andrei, un pasionat de muzica electronică care organizează evenimente underground în oraș, este de părere că „Iașul are o scenografie frumoasă, dar uneori simt că sunt prins între dorința de a păstra tradiția şi atracția muzicii electronice care vine din afară”. El vorbește despre cum fanii genurilor muzicale internaționale sunt atrași mai degrabă spre festivaluri organizate în alte mari oraşe europene decât spre manifestările culturale locale. Acest sentiment este intensificat prin rețelele sociale care promovează valori externe rapid şi eficient. Tinerii devin consumatori activi ai unor culturi diverse fără să renunțe complet la rădăcinile lor moldovenești.

Analizând arta contemporană din Iaşi, observăm tendința sculptorilor sau pictorilor locali de a integrae stiluri internaționale - graffiti-ul urban influențează tot mai mult expresia artistică tradițională întâlnită în multe studio-uri independente. Pe partea vestimentară lucrurile nu stau diferit; Ioana, studentă la Fashion Design, este de părere că stradală face parte integrantă din abordările ei zilnice. „Îmi place să combin haine vintage cu piese moderne atunci când ies în oraț. Îmi plac mult topurile brodate manual”. Pentru ea, modul în care se îmbină stilurile reflectă nu doar un gust estetic, ci și o formă personalizată asupra apartenenţei culturale.

Reziliența identitarǎ

Un alt aspect important este modul în care acești tineri răspund provocării globalizării menținându-și astfel autenticitatea. Chiar dacă adoptarea influențelor externe poate părea amenințătoare pentru tradițiile locale, mulți dintre ei consideră cǎ diversificarea contribuie pozitiv la dezvoltarea unei idenditati multiculturale active. „Dacă vrem ca întreaga cultură a noastră sӑ supravieţuiască trebuie sӑ ne adaptăm, dar nu trebuie sӑ uităm cine suntem!”, spune Cristian, activist social implicat într-o asociație ce promovează arta urbană.

Identitatea culturalǎ a tinerilor ieşeni este rezultatul unui dialog constant între vechi şi nou. Statuile țin tovărășie street art-ul viu colorat apărut în mai toate spațiile publice ale oraşului. Această interacţiune oferǎ perspective unice asupra modului cum generaţia actuală reuşeşte să îmbine ceea ce i-a fost lăsat drept moştenire cu ceea ce vor oferi vremurile, continuând astfel povestea tumultoasă dar plină culoare a unui popor dornic să evolueze fără a-şi uita originile.

Maura ANGHEL