Îmbulzeală pentru apă sfinţită

* credincioşii veniţi la Mănăstirea Sf. Ioan au fost mai puţini * nu a lipsit, însă îmbulzeală pentru un strop de apă sfinţită

Suceava - Nici în acest an slujba de Bobotează oficiată de către ÎPS Pimen, arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor la Mănăstirea Sf. Ioan cel Nou nu a fost lipsită de îmbulzeală, chiar dacă numărul credincioşilor nu a fost la fel de mare ca în anii precedenţi. După slujba începută dimineaţă în mănăstire, credincioşii au ieşit în curte, unde ÎPS Pimen, împreună cu un sobor de preoţi au săvârşit Agheasma Mare în faţa crucii de piatră şi apoi au împărţit apă sfinţită credincioşilor. Imediat după sfinţirea apelor, şi după ce ÎPS Pimen s-a retras din mulţime, credincioşii au uitat de toate cele sfinte şi s-au călcat în picioare pentru un pic de apă sfinţită. Ca în fiecare an jandarmii au fost prezenţi, pe toată perioada slujbei din curtea mănăstirii formând un cordon între oameni şi rezervoarele cu apă. Drumul până la butoaie pentru umplerea sticlelor a fost plin de îmbrânceli, dat din coate, călcat în picioare şi strigăte.
Dacă în anii trecuţi pe parcursul slujbei, preoţii suceveni pomeneau şi numele fostului Patriarh al României, PF Teoctist, sugerându-le credincioşilor să se roage pentru aceasta, în slujba oficiată în aer liber de Bobotează anul acesta, mai marii bisericii sucevene nu au rostit numele actualului Patriarh, PF Daniel. Le-au sugerat însă credincioşilor să se roage pentru „Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, pentru mai marii ţărilor şi oraşelor, sinstita preoţime şi diaconime”. Surse neoficiale susţin că între ÎPS Pimen şi PF Daniel ar exista o stare de tensiune mai veche de pe vremea când actual Patriarh era Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei.
Marcată în calendarul creştin ca ziua în care a fost botezat Iisus Hristos, Boboteaza are semnificaţii multiple şi în calendarul popular. Potrivit etnografilor bucovineni, Boboteaza cuprinde „acte de profilaxie, de purificare a mediului de forţele malefice, ea prezentându-se sub forma unor straturi culturale suprapuse cu segmente specifice de reînnoire a anului, riturile creştine preluându-le pe cele populare de purificare şi de alungare a spiritelor malefice prin strigăte, împuşcături sau aprinderea focurilor rituale”.
Dacă Boboteaza, ca sărbătoare creştină, este precedată de un Ajun (zi în care sunt excluse din alimentaţie carnea, laptele, brânza şi ouăle), în societatea tradiţională ajunul acestei zile este „favorabil farmecelor şi descântecelor, observaţiilor meteorologice şi prorocirii recoltelor viitoare”.
Potrivit etnologului Mihai Camilar, ritualului creştin de sfinţire a apei, de aruncare a crucii în apă de către preot, i s-au adăugat o serie de „practici de alungare a spiritelor malefice prin gesturi de stropire cu agheasmă (a copiilor, a bătrânilor, a fântânilor, a animalelor, a gospodăriilor, a pomilor din livezi), prin producerea de zgomote, prin împuşcături şi focuri ritualice”.
„În Bucovina, Boboteaza cuprinde încă momente specifice zilelor de reînnoire a timpului şi a anului... Dacă în vremuri de mult uitate, la Bobotează copiii ce purtau busuioc, crenguţe de brad, vâsc precum şi alte plante cu semnificaţii multiple umblau în grupuri pe la case, când înconjurau casa şi acareturile rosteau în cor Chiraleisa, spic de grâu / Până-n brâu, / Roade bune, / Mană-n grâne, un fel de colind-urătură de bun augur, acest aspect se amplifică în noaptea acestei sărbători de către cei vârstnici, aceştia colindând colinde speciale de Bobotează”, spune etnograful.

Irina Bucşinescu, Oana Şlemco