Anul Nou la români
Dimensiune font:
La români, tradiţiile din noaptea de 31 decembrie spre 1 ianuarie erau numite "Îngropatul Anului", termenul de "Revelion" aparţinând timpurilor moderne.
Potrivit lui Ion Ghinoiu, autorul cărţii "Zile şi mituri", similar divinităţii, timpul se naşte în fiecare an, se maturizează, îmbătrâneşte şi moare, pentru a renaşte după alte 365 de zile.
Ciclul sărbătorilor de Anul Nou este unul ritualic, împărţit simetric de Revelion în două segmente: perioada dintre Crăciun şi miezul nopţii de 31 decembrie şi apoi până la Bobotează. În prima parte a ciclului, timpul se degradează: se măreşte noaptea, se face din ce în ce mai frig, sporeşte întunericul şi, odată cu acestea, spaima oamenilor că lumea merge spre pierzanie, că va veni momentul când Soarele va dispărea definitiv de pe cer. Se face apoi simţit fenomenul solstiţiului de iarnă, când Soarele începe să urce pe bolta cerului şi ziua să crească puţin câte puţin, "cu cât sare cocoşul pe pragul casei" sau "cu cât se mişcă puiul în găoacea oului". Prin multe obiceiuri şi superstiţii care exprimă iniţial teama, dezordinea şi haosul, iar, după miezul nopţii de Revelion, optimismul, veselia, ordinea şi echilibrul, oamenii acordă diverse semnificaţii fenomenelor naturale.
Potrivit unor superstiţii, în funcţie de zonele etnografice, unii români consumă în noaptea dintre ani păstrăv, ca să fie iuţi şi curaţi, dovleac, pentru stabilitate, statornicie, ori boabe de struguri, 7 sau 12, pentru comuniunea cu semenii, aceste tradiţii fiind vechi de sute de ani.
"Se spune că trebuie să mănânci peşte de Anul Nou ca să fii iute ca el, ţine de zonă şi întâlneşti această tradiţie mai ales unde este un curs de apă, cum ar fi Brăila, Constanţa, Galaţi sau Tulcea. În zona montană, se spune că este bine să mănânci peşte de Anul Nou însă este vorba de un singur soi de peşte şi anume păstrăv. Când gospodina pune pe masă platoul unde este pus păstrăvul spune:
Tot în noaptea dintre ani se sparge dovleac, iar acesta va arăta dacă familia va fi sănătoasă şi cu noroc la bani. "Pe Valea Superioară a Prahovei există ritualul celor doi dovleci. Primul se pocneşte după ce prima ceată de colindători vine la gospodărie şi anume pe 23 decembrie, dovleacul fiind spart în spatele gospodăriei. Al doilea dovleac este pocnit de pragul casei sau în faţa casei în primul ceas al Anului Nou. Este un ritual care ne duce cu gândul la ceremoniile romane. Dovleacul spart în faţa casei arată, dacă se sparge în mai mult de trei bucăţi, că va fi un an bun pentru familia respectivă. Dacă seminţele se împrăştie va fi un an bun, cu bani. Dacă seminţele nu se împrăştie va fi un an prost financiar. Dacă este înnegrit în interior sau cu mucegai, boala va bântui în familie”, a spus etnologul.
Strugurele asigură comuniunea cu cei din jur. "Dovleacul, ca şi tradiţie de Anul Nou, este considerat o legumă sacră, consumat de Revelion, el dă stabilitate, e semnul statorniciei. Boabele de struguri, şapte la număr, consumate în perioada de trecere în noul an sau 12 la număr, înseamnă comuniunea între semeni. Strugurele este şi el un fruct specific zonei noastre", a mai declarat etnologul din Breaza.
Puncte preluare anunturi "Evenimentul Regional al Moldovei" in Iasi
<
Adauga comentariul tau