Povestea sopranei căreia Giacomo Puccini i-a încredințat primul rol al Floriei Tosca
Dimensiune font:
10 iunie 1860, ziua în care Universul a dăruit una dintre cele mai frumoase voci ale scenei lirice, cea a Haricleei Darclee.
A fost al treilea copil al moșierului grec Ion Haricli și al Mariei Aslan, nepoata domniței Mavrocordat. Încă din copilărie, în ciuda unei febre tifoide care aproape i-a luat viața, a studiat pianul și a luat lecții de canto la pensionul Lobkovitz din Viena, cu profesoara Marchesi, și la București, cu Madame La Kerre.
În 1881, și-a făcut debutul într-un recital de canto pe scena teatrului din Brăila. În februarie același an, s-a căsătorit cu locotenentul de artilerie Iorgu Hartulary, însă căsnicia lor s-a destrămat rapid din cauza viciilor lui Iorgu. În 1886, Hariclea s-a mutat la Paris, unde, în ciuda dificultăților financiare, a continuat să-și urmeze visul muzical, studiind canto cu E. Duvernois de la Conservator. Nici nașterea fiului ei, Ion, nu a oprit-o din drumul ei artistic.
Cariera ei a luat avânt când a fost remarcată de Charles Gounod, care i-a încredințat rolul Margaretei din „Faust”. Debutul său internațional a avut loc pe 14 decembrie 1888, la Opera Mare din Paris, și a fost un succes răsunător. Acesta i-a adus primul contract pentru un turneu european în vara anului 1889, moment în care și-a adoptat numele de scenă Darclée, la sugestia lui Gounod.
În decembrie 1890, Hariclea a interpretat pentru prima dată rolul Chimenei din „Cidul” de Jules Massenet la Teatro alla Scala din Milano, în fața lui Giuseppe Verdi. A urcat pe această scenă de peste 120 de ori în cariera sa. Succesul său a continuat pe marile scene ale lumii, de la Paris la New York, interpretând roluri scrise special pentru vocea sa excepțională.
Hariclea Darclée a fost și muza lui Giacomo Puccini, care a considerat-o ideală pentru rolul Floriei în „Tosca”. La cererea ei, Puccini a adăugat aria „Vissi d'arte, vissi d'amore” operei, și Hariclea a strălucit în premiera din 14 ianuarie 1900 la Teatro Costanzi din Roma.
Vocea ei superbă și talentul său lingvistic au făcut-o apreciată de mari compozitori și interpreți ai timpului. Repertoriul său vast a inclus peste 60 de titluri de opere celebre. Între 1891 și 1910, Hariclea a realizat numeroase turnee în România, fiind aplaudată de publicul de acasă.
În plin apogeu al carierei, casele de modă se luptau pentru a-i crea ținutele, iar stilul ei vestimentar era copiat de doamnele din înalta societate.
În mai 1918, Hariclea Darclée s-a retras definitiv de pe scenă din cauza problemelor vocale, ultimul său spectacol fiind la Teatro della Pergola din Florența. A fost decorată cu numeroase distincții, inclusiv Ordinul „Bene Merenti” clasa I și distincțiile otomane „Medalia Artistică” și „Marele Ofițer al Sefakatului”.
În septembrie 1936, s-a întors definitiv în România, dorind să predea la Conservator sau să cânte pe scena Operei Române. Visa să înființeze o școală românească de canto, dar nu a găsit susținerea necesară. Hariclea Darclée a murit pe 10 ianuarie 1939, la București, în sărăcie și uitare, fiind înmormântată la cimitirul Bellu, cu ajutorul Ambasadei Italiei.
Clara DIMA
Puncte preluare anunturi "Evenimentul Regional al Moldovei" in Iasi
<
Adauga comentariul tau