Reportaj

Anul 2023 aduce cu sine o serie de aniversări in Francmasoneria romană, pe care Marea Lojă Natională din Romania le onorează prin activităti specifice si manifestări stiintifice si culturale. Treptele succesive parcurse in devenirea ei suverană, au impus Francmasoneria nu doar ca martoră a infăptuirii Statului nostru national de la 1859 la Iasi, sau din 1918 la Alba Iulia, ci si in Lucrarea ridicării unei natiuni moderne, activă prin oameni politici de talia lui Mihail Kogălniceanu, Gheorghe Brătianu, Ion Ghika, Octavian Goga si a multor alti francmasoni care au dat natiunii per ...

Moş Ion Roată a intrat in memoria colectivă datorită poveştii lui Ion Creangă, in contextul Unirii Principatelor Romane, dar personajul istoric apare conturat in documentele vremii şi prin alte acţiuni civice in urma cărora a fost arestat şi trimis in lanţuri, păzit de jandarmi, la Campuri. "Moş Ion Roată este important nu doar pentru Vrancea, ci pentru intreaga Romanie, ca un simbol al vremurilor sale. Înaintea Unirii, după Războiul din Crimeea, statele occidentale au vrut să facă din Ţările Romane un stat puternic in faţa expansiunii ruseşti. Şi atunci ne-a ...

  Fiecare inceput de an aduce, după urări de bine şi petreceri pantagruelice, şi veşti legate de preţuri. Evident, totul merge in sus, totul se scumpeşte. Benzina i-a foc, gazul sare in aer, apa aproape se vaporizează doar la atingerea facturii, iar transporturile devin utile doar celor care primesc abonamente gratuite din partea primăriilor. Explicaţiile sunt de tot felul – ba că accizele trebuie să crească la cererea UE sau FMI, ba că ne aliniem la valorile altor ţări, ba că aşa vrea muşchiul guvernamental. La sfarşitul anului trecut, incă euforici, oamenii G ...

  Specialistii in neurostiinte ne spun că fiecare zi ar trebui să inceapă cu un gand de recunostintă. După ce ne-am smerit, ne-am iertat (sau nu), ne-am impăcat şi cu cei buni, şi cu cei mai puţini milostivi, suntem din nou faţă in faţă cu noi. Aceiaşi oameni, doar cu cateva experienţe in plus şi in curs de a trăi noi momente. Unul ar fi cel al demnităţii, al luptei cu sine şi cu cei din jur, dacă este nevoie. Dacă nu avem exemple, ne putem uita la viaţa Sfantului Gheorghe. Iconografia ni-l prezintă călare, doborand cu suliţa un balaur, un simbol ce arată lupta ...

  „Un sifon şi-un sirop!”, „Două sifoane reci, pentru şpriţ”, aşa sunau, pe vremea copilăriei mele, comenzile la sifonăria din cartier. Vanzătorul arunca banii in sertar, iţi dădea grăbit restul, apoi se intorcea către maşinăria ce umplea sifoanele. „Tac-pac”, „ţac-pac”, şi sifonul era umplut cat n-aveai timp să arunci o privire in jur. Ani la rand am băut sirop in Recreaţia mare pentru că sifonăria era aproape de gardul şcolii mele din Barlad. Astăzi este in acelaşi loc şi are cam aceiaşi clienţi, numai că ...

  Ştefan are 14 ani şi-i place enorm să citească. Ar rupe orice carte ce i-ar pica in mană, dacă i-ar pica. Din păcate, cărţile sunt rare pentru el. Nu are o bibliotecă, iar dacă ar avea probabil ar transforma-o intr-un altar al cunoaşterii. Viaţa pentru el şi sora lui nu este uşoară – stau intr-o casă fără căldură, trăiesc din mila unor profesori şi se bucură ori de cate ori primesc atenţie. Gabriel vrea să joace fotbal. Ar vrea şi să citească, dar nu are decat cărţile de la şcoală pe care le ştie deja. Nu-i nimic, le reciteşte că oricum nu are ...

Un calcul făcut recent de un coleg de breaslă mi-a pornit brusc generatorul de intrebări fără răspuns – lunar, fiecare parlamentar are dreptul la o sumă forfetară care ajunge la peste 28.000 lei/lună pentru organizarea şi funcţionarea cabinetelor. Aproape jumătate din această sumă poate fi cheltuită in baza unei simple declaraţii, adică fiecare poate spune ce doreste fără a aduce justificări. Banii ăştia sunt plătiţi de fiecare dintre noi pentru ca onor domniile lor să lucreze in linişte şi cu multă inţelepciune la bunăstarea romanilor. Dacă facem o socot ...

  În Romania nu mai este de trăit, par a spune şi raportările Institutului Naţional de Statistică, potrivit cărora anul trecut numărul deceselor tot creste, iar cel al nasterilor scade. Suntem o tară imbătranită si se vede cu ochiul liber. În parcuri vezi mai mult bunici, nu că ar fi rău, la piată tot pensionari, in supermarketuri la fel. În spatiile de joacă publice numărul adultilor il depăseste pe cel al copiilor, iar varsta este destul de inaintată. Sunt fie bunici cu nepotii la distractie, fie bone ( a se citi pensionare in căutare de un venit sup ...

În fiecare an, in preajma sărbătorilor, fie Crăciun, fie Paşte sau altele, se inteţesc acţiunile umanitare. Partidele politice şi tot felul de ONG-uri se intrec in a organiza acţiuni caritabile, fundaţiile se agită de mama focului prin tot felul de spectacole, iar mesajul este acelaşi -- „Să fim alături de cei cu care soarta nu a fost prea blandă”. Voluntarii fac colecte, adună bani şi haine de care nimeni nu mai are nevoie, strang cozonacii pe care brutăriile nu-i mai vand, imprăştie sticle cu suc şi plang alături de cei in nevoie. Unele acţiuni sunt pl ...

Chiar dacă in urmă cu mai bine de 500 de ani romanii incă nu auziseră de ea, in prezent, majoritatea bucatelor traditionale se mănancă doar cu mămăligută caldă. Fie că este vorba de branză cu smantană, sărmălute, tochitură, ochiuri, bors sau peste cu mujdei, toate apar pe masă insotite de cate o strasnică mămăligă aburindă. În unele zone este chiar o delicatseă, mai ales dacă i s-au adus imbunătătiri. Moldovencele sunt experte in mămăligută. Se spune chiar că o tanără care nu stie să facă o astfel de fiertură cum trebuie nu-i i ...

 Rate mandarin, lebede, păuni, găini de rasă si cocosei americani, iepurasi, lame, ponei, cerbi si căprioare, toate aceste animălute sunt atractia Parcului „Bucuria copiilor" de la Mănăstirea Hadambu. Cei mai bucurosi să cunoască vedetele sunt copilasii, care vin mereu pregătiti cu morcovi si seminte pentru a le oferi ca hrană.

În lumea in care eu mi-am petrecut copilăria, una care a dispărut nu demult, educaţia era bazată pe frică şi pe corecţie. La şcoală, copiii mai năzbatioşi erau puşi la colţ, traşi de urechi, plesniţi peste cap ori traşi de perciuni de invăţători sau profesori care aşa ştiau să se se impună. Părinţii rareori protestau fiindcă cei mai mulţi dintre ei făceau la fel – işi certau copiii cand nu le respectau opţiunile (chiar dacă nu erau deloc in acord cu credinţa celui mic), ii pocneau cand li se păreau că şi-au luat nasul la purtare ori nu făceau nim ...