Soluţii pentru creşterea competitivităţii economice în Moldova

Specialişti din Europa au participat ieri la conferinţa internaţională „Clusterele şi managementul cunoaşterii pentru Europa 2020“ * în cadrul acestui eveniment s-a discutat despre specializarea inteligentă şi tipurile de clustere care ar putea fi dezvoltate în regiunile UE ţinând cont de profilul fiecărei zone în parte

Inovaţia şi competitivitatea economică sunt două criterii fundamentale în baza cărora sunt alocate fondurile comunitare în noul exerciţiu financiar 2014-2020. În următorii şapte ani, peste 180 de miliarde de euro sunt repartizaţi pentru finanţarea investiţiilor în inovare.

„Aceste investiţii vor fi ghidate de conceptul specializării inteligente, pentru a permite statelor membre şi regiunilor să îşi concentreze efortul pentru valorificarea avantajelor competitive şi încurajarea dezvoltării de lanţuri valorice pan-europene. Astfel, clusterele au dovedit în ultimul deceniu un puternic efect catalizator pentru competitivitate şi inovare, fiind prezentate inclusiv în industriile noi, cu creştere economică rapidă, cum sunt industriile creative, ecologice sau ale serviciilor tehnice şi de consultanţă în afaceri“, explică organizatorii conferinţei „Clusterele şi managementul cunoaşterii pentru Europa 2020“.

„Orice regiune a Uniunii Europene poate inova“
Despre specializările inteligente au vorbit, la Iaşi, Claus Schulze, reprezentant DG Regio, şi Thomas Lammer Camp, director al Secretariatului European pentru Analiza Clusterelor. „Consider că orice regiune a Uniunii Europene poate inova, dar trebuie să ştie pe ce se poate baza, să aibă un profil real pe baza căruia să fie realizată o strategie. Strategia unei regiuni trebuie să aibă doar câteva linii directoare, dar să fie reale, bazate pe cerinţele reale ale economiei. De aceea, rolul clusterelor este foarte important: ele arată ce potenţial ai într-o regiune şi tot ele ajută la creionarea strategiei de dezvoltare“, a transmis Claus Schulze.

Acesta a mai menţionat că în noul exerciţiu financiar 2014-2020 vor fi alocate fonduri după o nouă perspectivă: banii trebuie să stimuleze mediul antreprenorial, iar rezultatele folosirii lor să fie măsurabile. „Sectoarele prioritare vor fi competitivitate şi inovaţie, iar specializările inteligente pot fi implementate la toate nivelele“, a subliniat specialistul DG Regio. Pe de altă parte, Thomas Lammer Camp, director al Secretariatului European pentru Analiza Clusterelor, a menţionat că doar a avea bani pentru dezvoltarea clusterelor nu este de ajuns. Aceste structuri de organizare, formate din mediul privat, institute de cercetare şi actori publici, trebuie să fie generate de o necesitate reală a economiei.

În prima zi a conferinţei de la Iaşi a avut o prezentare şi prof. univ. dr. ing. Adrian Curaj, directorul Unităţii Executive pentru Finanţarea Învăţământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării şi Inovării (UEFISCDI) România. Acesta a prezentat rezultatele unor studii privind direcţiile de dezvoltare pentru România. În urma unei analize complexe a reieşit că 13 sunt liniile directoare, iar printre acestea se numără: agricultură, IT, sănătate, energie, farma, mediu, transport ori biotehnogie. „Specializarea inteligentă este cât de inteligent sunt să văd zonele de competitivitate“, afirmă directorul UEFISCDI.

Potrivit ADR Nord-Est, la nivelul regiunii au fost identificate 6 clustere: de medicină imagistică Imago-MOl Iaşi, de confecţii-tricotaje-textile Astrico Săvineşti, de turism APT Bucovina, IT New Media Iaşi, de tehnologii agroalimentare Ind-Agro-Pol şi cel în IT&C la Iaşi.

Conferinţa internaţională „Clusterele şi managementul cunoaşterii pentru Europa 2020“ continuă şi astăzi, iar pe agenda evenimentului sunt anunţate discuţii despre excelenţa în clustere, dezvoltarea inovativă şi internaţionalizarea clusterelor.