Câștigătorii europarlamentarelor și localelor

 Dorian OBREJA

Ultimele 5-6 luni au însemnat, printre altele, o perioadă electorală mult deosebită față de cele din anii anteriori, având, la rândul ei, două sub-perioade foarte diferite: o precampanie extrem de agitată, în care s-a bătut mai mult decât era necesar apa în piuă pe tema comasării alegerilor și discuțiile au fost monopolizate de stabilirea candidaților pentru cele 7 fotolii de primar din orașul de pe Dâmbovița – funcții importante, nimic de zis, dar nu chiar atât încât să se neglijeze restul țării.

Aproape insesizabile – plecând de la realitatea că au fost inexistente, în sensul clasic (întâlniri cu alegătorii, dezbateri între candidați) – nu doar campania pentru localele din restul țării, ci și cea pentru europarlamentare. Greu de înțeles motivele, dat fiind importanța celor două scrutinuri: la primul tip de alegeri, se configurează o hartă politică extrem de însemnată, ba chiar decisivă pentru desemnarea legislativului și, într-o măsură destul de mare, și în cea a viitorului locatar principal de la Cotroceni; la cel de al doilea tip, se trimit la Bruxelles/Strasbourg reprezentanți care pot influența ponderea diferitelor partide europene și raportul de forțe dintre acestea. Cei care dețin majoritatea locurilor din Parlamentul European sunt cei care vor face următoarele legi!

În fine, ce a fost – a trecut. Urmează ziua de 9 iunie și mersul la vot. Cu – previzibil – o prezență ce ar putea-o egala pe cea de acum 4 ani, circa 40%. Urmează zilele de 10-11 iunie, în care se vor contabiliza și prezenta rezultatele.

Nu ne împiedică nimeni să ne...teleportăm în cea de a doua zi, să facem un exercițiu de imaginație, materializat în prognoze (cu obișnuita marjă de eroare de 3%).

Alegerile europarlamentare ar urma să fie câștigate de Alianța PSD-PNL, care va obține peste 45%; pe locurile următoare, Alianța Dreapta Unită, cu aproximativ 15%, și Alianța pentru Unirea Românilor, cu circa 14%. Prin urmare, alegătorii români vor contribui într-o măsură mult mai mică decât se anticipa la îngroșarea rândurilor aripii extremisto-suveraniste europene.

Alegerile locale ar urma să fie câștigate de PSD, care ar obține 30%; pe locurile următoare s-ar clasa PNL, cu 25%, ADU, cu 15%, și AUR, cu 14%. Sunt argumente serioase că PSD și PNL își vor atinge obiectivele în privința câștigării șefiei în 21, respectiv 19 județe, 4 urmând să revină UDMR (ca urmare a lipsei de unitate a românilor). Supremația celor două partide aflate la putere se va materializa și în ceea ce privește primăriile orașelor reședințe de județ. Din păcate pentru aceste formațiuni politice, aproape sigur, cu excepția Bucureștiului – dar nu datorită calităților viitorului câștigător, ci propriilor amânări, bâlbâieli și decizii neinspirate, precum cea a participării cu 2 candidați. Așadar, la Iași, Cluj-Napoca, Arad, Constanța, Craiova, Botoșani, Piatra Neamț, Galați, Oradea, Ploiești - și lista e mai lungă – vor rămâne în funcție actualii primari, reprezentând pe social-democrați sau liberali; lor li se vor adăuga și noii primari din Bacău, Brașov și Timișoara, foste ”redute” useriste.

Confirmarea rezultatelor mai sus menționate va fi de natură să: 1. întărească alianța aflată la guvernare; 2. confere acesteia șanse sporite privind rezultate foarte bune la alegerile parlamentare 3. securizeze aceste rezultate, prin desemnarea de către PSD și PNL a unui unic candidat la prezidențiale – cel mai probabil Marcel Ciolacu.