Punctele cu risc maxim de înzăpezire din judeţul Iaşi

Şapte doctoranzi au realizat o hartă utilă în a depista cele mai vulnerabile zone la înzăpezire. Aceasta este realizată însă doar pentru direcţia dominantă nordică a vântului. Dacă se vor găsi resurse financiare, proiectul lor va putea fi dezvoltat, astfel încât să se lucreze mai mult la partea de prevenţie, decât la deszăpezire. 

În toamna lui 2011, la Facultatea de Geografie şi Geologie din cadrul Universităţii „Al. I. Cuza” Iaşi, tinerilor masteranzi li se propunea implicarea într-un proiect didactic, în care să se evalueze vulnerabilitatea reţelei ieşene de transport la înzăpezire. Ideea era să se identifice acele sectoare de drum, primele care se vor înzăpezi într-un grad mai mare decât normalul şi care ar putea bloca traficul. O parte dintre tinerii care s-au implicat trup şi suflet, au fost preluaţi, independent de orice evaluare didactică, într-un proiect care a avansat suficient de mult, încât să-şi dovedească utilitatea.
Acum, şapte doctoranzi, coordonaţi de lectorul Lucian Sfîcă au finalizat o hartă pe direcţia dominantă nordică a vântului. „Să nu se înţeleagă cumva că o astfel de hartă este o soluţie definitivă pentru problemele legate de viscol. Este, însă, un instrument cantitativ cât se poate de onest, mai ales atunci când sunt luate măsuri de prevenire. Este o diferenţă să scoţi zece tone de zăpadă de pe o şosea sau 100 de tone. Consumul, costurile şi timpul ar fi mult reduse”, a explicat Lucian Sfîcă, profesor coordonator al proiectului.

Iarna car şi vara sanie
Înzăpezirea este un rezultat complex al acţiunii mai multor factori. Nu e implicat doar viscolul în sine, care presupune viteza mare a vântului şi transportul de zăpadă. Astfel,
cercetătorii au ţinut cont şi de altitudine, poziţia versanţilor, zone cu o anumită pantă. Au luat în calcul parametri morfologici complecşi şi alte detalii tehnice, care ţin de caracteristicile reliefului, inclusiv de caracteristici ale utilizării terenului. „Am încercat să cuantificăm toţi factorii aceştia şi am stabilit mai multe clase de vulnerabilitate. S-a obţinut un anumit punctaj, la nivelul întregului teritoriu. Acest punctaj a fost suprapus, apoi, peste reţeaua de drumuri şi, în felul acesta, noi am putut identifica zone care sunt predispuse la înzăpezire într-un grad mai mare”, arată Lucian Sfîcă.
Tot ceea ce s-a lucrat până acum reprezintă munca voluntară a unor oameni pasionaţi. Însă, proiectul este mai complex şi imposibil de continuat fără sprijin financiar. „Rezultatele noastre preliminare sunt pe direcţiile predominant nordice, pentru că acestea sunt cele mai frecvente, însă ar trebui să facem calcule pe fiecare direcţie a vântului – să luăm opt puncte cardinale şi intercardinale”, întăreşte ideea profesorul coordonator. Proiectul este unul laborios, dar reprezintă o metodă prin care aceste zone cu grad ridicat de înzăpezire ar putea fi identificate şi transformate în zone mai puţin vulnerabile. Când un astfel de risc ar putea fi evaluat, banii de la autorităţile locale nu ar trebui să lipsească. (Anda Pintilie)

****

Iaşi – Ţigănaşi, Leţcani – Podu Iloaiei, Sineşti – Bocniţa sunt doar trei dintre sectoarele cu vulnerabilitate maximă de înzăpezire. Dar, în judeţul Iaşi, mai toată regiunea de câmpie este predispusă la acest fenomen. Este suficient ca, pe un drum de 100 de kilometri să existe un dop de doi kilometri, ca să dea tot traficul peste cap

***
O hartă completă şi complexă a zonelor cu risc de înzăpezire poate reprezenta un instrument pe baza căruia să se prevină, cel puţin parţial înzăpezirea, prin amplasarea de perdele forestiere sau parazăpezi, ori prin culturi de porumb sau floarea soarelui nerecoltate - bariere foarte eficiente asupra vântului şi transportului de zăpadă 

***

Proiectul este realizat de :
drd. Andrei Enea
drd. Oana Hapciuc
drd. Marina Iosub
drd. Stefana Cojocaru
drd. Andrei Adrian
drd. Florentina Bărcăcianu
drd. Pavel Ichim
Coordonator: Lect. Dr. Lucian Sfîcă