Biserica Pătrăuţi, cea mai veche biserică păstrată dintre cele ctitorite de Ştefan cel Mare

Biserica din Pătrăuţi, cu hramul „Înălţarea Sfintei Cruci” a făcut parte din ansamblul singurei mănăstiri de maici ctitorită de Ştefan cel Mare. Mănăstirea era destinată în special îngrijirii răniţilor din luptele purtate în preajma Cetăţii de Scaun a Sucevei. Pisania în limba slavonă aflată deasupra portalului de intrare consemnează: „Io Ştefan Voievod, Domn al Ţării Moldovei, fiul lui Bogdan Voievod, a început să zidească această Mănăstire în numele Sfintei Cruci în anul 6995 (1487) luna iunie ziua 13”.

Ştefan cel Mare construieşte biserici în ultimii 17 ani de viaţă, Biserica din Pătrăuţi fiind realizată în primul an de construcţii, adică în 1487.
Cea mai veche biserică păstrată dintre cele ctitorite de Sfântul Ştefan cel Mare
Dispariţia nefericită a bisericii originale de la Putna şi distrugerea bisericii din Milişăuţi au făcut ca Biserica Pătrăuţi să fie astazi cea mai veche biserică păstrată dintre cele ctitorite de Sfântul Ştefan cel Mare. Urmele lăsate de arme de asalt pe portalul de intrare în naos ne grăiesc despre istoria tragică a bisericii. Jefuită încă din secolul al XVI-lea, biserica a fost părăsită în repetate rânduri. Urmele celor aproape 200 de ani de părăsire se pot vedea în distrugerile tencuielilor arcelor şi bolţilor din altar şi pronaos. Este salvată la începutul secolului al XVIII-lea de Episcopul Calistru de Cernăuţi, iar din a doua parte a secolului al XVIII-lea, biserica serveşte ca biserică parohială.
Pentru protejarea ansamblului iconografic original slujbele se ţin în altă biserică
Din vara anului 2003 în această biserică slujeşte părintele Gabriel Herea. În toamna anului 2003, sub îndrumarea Înalt Prea Sfinţitului Pimen, s-au început ample lucrări de restaurare, lucrări ce au scos de sub praf şi fum suprafeţe de frescă de o inestimabilă valoare artistică şi istorică. În anul 2004, pentru protejarea ansamblului iconografic original din sec. al XV-lea, s-a început construcţia unui paraclis unde se realizează astăzi viaţa liturgică. Paraclisul nu este încă pictat, realizarea picturii aflându-se pe lista de proiecte viitoare.
Supravieţuind vremurilor, Biserica Pătrăuţi, cu forme arhitectonice blânde şi calme, aşezată pe malul pârâului cu nume de fată, Pătrăuceanca, te îndeamnă parcă la o comuniune intimă cu ierarhiile cereşti, cu dealul împădurit din apropiere, la poalele căruia odihnesc, într-un vechi cimitir, monahi sau oşteni ai viteazului domnitor Ştefan cel Mare. Datorită formei originale de conservare, atât arhitectural cât şi iconografic, Biserica Pătrăuţi a devenit Monument Unesco în anul 1993, fiind cea mai veche biserică ortodoxă Monument Unesco din România.
Biserica a fost pictată la exterior doar pe peretele de apus
Pictura exterioară de la Pătrăuţi a fost descoperită în anii ’80 ai secolului trecut. Cercetările efectuate atunci la îndemnul profesorului Vasile Drăgut au dus la salvarea unor ample suprafeţe de pictură exterioară. S-a descoperit atunci că biserica a fost pictată la exterior doar pe peretele de apus, în jurul portalului gotic de intrare în biserică. Scena reprezentată este „Judecata de Apoi”.
Scena „Judecăţii de Apoi” de la Pătrăuţi se remarcă prin monumentalitatea războiului dintre Îngeri şi demoni în contextul judecării oamenilor. Demonii încearcă să încline balanţa către iad, dar fără succes. Balanţa este pictată mai grea către rai, ca un îndemn spre nădejde pentru cei care aflaţi în faţa bisericii au şansa să pornească pe drumul cel bun.
Cunoscut în documente încă de pe vremea lui Alexandru cel Bun, satul Pătrăuţi, situat la 10 km de Suceava, fosta capitală a Moldovei, se pare că a fost întemeiat de un anume Pătru, după cum afirmă tradiţia locului.

Irina Bucşinescu