FOTO Tihnă boierească la Conacul Polizu

* puţine dintre reşedinţele care altădată aparţineau marilor oameni ai Moldovei au reuşit să-şi recapete strălucirea acelor vremuri * una dintre cele câteva clădiri puse astăzi în valoare este casa construită de Constantin Ghica-Deleni * a intrat în circuitul turistic de un an, iar de atunci i-au trecut pragul oameni din toate colţurile lumii încântaţi de liniştea proprietăţii dintre dealurile comunei Deleni

Departe de aglomeraţia oraşului, la 70 de kilometri de Iaşi, în Maxut, comuna Deleni, găseşti o lume cu temelii de acum 135 de ani. Conacul Polizu, construit între anii 1870-1878 de Constantin Ghica-Deleni, a fost reşedinţa de vară a familiei până în 1946. După venirea la putere a comuniştilor, clădirea a căpătat diferite întrebuinţări. „A fost folosită de armata rusă, ca sanatoriu de copii şi apoi s-a mutat staţiunea pomicolă. O mulţime de persoane au intrat în acest edificiu, nu au ţinut cont de valoarea lui şi s-a degradat în timp“, spune cu tristeţe Ioana Irina Rişcuţia, moştenitoarea conacului şi a proprietăţii Polizu.

După îndelungi procese, în 2005, reşedinţa, aflată în stare de degradare, a revenit familiei. Ioana Rişcuţia împreună cu un om de afaceri, Constantin Ştefănucă, au început lucrările de reabilitare. „După ce l-am căpătat puteam să-l vând sau să-l valorificăm într-un fel, dar nu m-am gândit că aş putea să-l valorific turistic“, spune moştenitoarea.

Antreprenor: „Strategiile de dezvoltare în turism sunt confuze“

Peste 100 de oameni au muncit timp de cinci ani pentru a scoate la suprafaţă strălucirea de altădată a conacului. „Am decapat totul până la cărămidă. S-a muncit enorm aici“, punctează Constantin Ştefănucă.

„Atmosfera locului a rămas. Totuşi aici mă simt acasă. Epoca comunistă a reuşit să-mi şteargă simţul de proprietate, dar l-am regăsit prin sentimentul de a fi «acasă». Socot că mi-am recuperat simţământul de loc al meu“, Ioana Rişcuţia, moştenitoarea Conacului Polizu

ANALIZĂ Faţetele turismului la periferia Uniunii Europene

Covoarele împodobesc pereţii conacului
Pentru a crea atmosfera acelor timpuri s-a investit şi în mobilierul şi decoraţiunile celor 12 camere. „Secolul ni l-au dat câteva amprente în ciment, care apar în secolul XIX în Spania, Italia, Timişoara. Ne-am gândit şi la mobilierul secolului respectiv. Am fost la anticari şi am găsit cam ce am vrut pentru fiecare cameră. Pe pereţi nu puteam pune tablouri kitsch, am pus câteva icoane. Apoi am fost la Braşov şi am văzut covoarele religioase ce frumos împodobesc pereţii mari şi goi şi am le-am folosit în conac“, explică Ioana Rişcuţia.

După finalizarea modernizărilor estimate la peste 2 milioane de euro, proprietarii au decis să-l valorifice turistic. „Un timp conacul a fost numai pentru noi, dar am dorit ca acest loc să fie sursă de bucurie şi pentru alţi oameni. Nu m-am gândit că acest edificiu poate avea o funcţiune turistică. Nu mi-am închipuit niciodată că cineva va veni din New Delhi, New York sau Australia să stea o noapte aici“, spune Constantin Ştefănucă.

La un an de la deschiderea conacului, cererile sunt tot mai mari atât pentru turismul de relaxare, cât şi pentru evenimente. „Sunt două direcţii pe care le abordăm- partea de turism, cazare clasică, şi partea de evenimente. În perioada de vară sunt bifate amândouă, august este cea mai încărcată lună, iar perioada de toamnă, octombrie-noiembrie, pe partea de evenimente: corporate, team-building-uri, conferinţe“, explică Silvia Ştefănucă, manager de proiect. În locul vechiului grajd boieresc, a fost finalizată, în acest an, o sală de evenimente cu o capacitate de 200 de locuri.

Şeful ADR Nord-Est: „Dezvoltarea în turism se face în mod haotic şi atipic“

Proprietatea Polizu se întinde pe câteva zeci de hectare, parcul din jurul conacului având 5 ha, iar restul este reprezentat de livadă şi grădină.

„Un client mulţumit înseamnă cea mai bună publicitate“
Sejurul mediul la Conacul Polizu este de 3 nopţi, iar 60% dintre turişti sunt români, iar restul străini. „Am avut şi turişti care au stat 12-13 nopţi, dar şi care vin doar în tranzit şi stau o noapte, în trecere spre mănăstirile din nordul Moldovei“, spun reprezentanţii unităţii de cazare.

Cum s-au tocat banii din turism

Aceştia susţin că încearcă să ofere o alternativă la turismul clasic. „Acum este doar un început de afacere. Am început să avem clienţi pentru că mai toată lumea caută altceva decât banalul şi derizoriul turistic. Activitatea turistică a ajuns să ia banul omului cu minimum de efort. Noi gândim invers: facem maximum de efort pentru clienţii noştri. Un client mulţumit înseamnă cea mai bună publicitate“, susţine Constantin Ştefănucă (foto).

În mijlocul unei oaze de verdeaţă, turiştii pot face excursii cu bicicleta, pot lua parte la cursuri de gătit sau pot savura bucate tradiţionale cu produse de sezon. „Ne adresăm unui public care ştie ce vrea şi este dispus să plătească pentru asta. Încercăm, oarecum să ne educăm clienţii. Acest tip de turism este destul de întâlnit şi apreciat în afară. Cei mai mulţi clienţi străini îi avem din Anglia, Austria, Germania“, afirmă Silvia Ştefănucă. Pe lângă produsele cultivate în grădina proprie sau cumpărate de la localnici, turiştii pot savura şi vinuri cu tradiţie în Moldova.

Cazarea la Conacul Polizu costă între 65 şi 120 de euro/ noapte/ persoană

Bijuterie arhitectonică, lăsată în paragină
*aceeaşi poveste, un final mai puţin fericit
În costa Iaşului, la Vişani, comuna Bârnova, timpul macină o fostă reşedinţă boierească. Clădirea cunoscută drept Castelul Grecilor se descompune văzând cu ochii. Imobilul şi o proprietate de 37 de hectare, în Vişani, au fost retrocedate familiei Nataliei Trifu, urmaşă a unei familii de greci.

„Castelul e tot al lor, din pământ au mai vândut câteva parcele, dar clădirea nu am auzit că ar fi vândut-o. În clădire locuieşte o familie care ar avea grijă de ea şi de proprietate, dar e lăsat totul în paragină“, a spus unul din vecinii proprietăţii Trifu. Familia Nataliei Trifu nu a dorit să spună dacă intenţionează să restaureze imobilul aflat într-o zonă rezidenţială a Iaşului.

În zona Castelului Grecilor din Vişani, terenul se comercializează cu 10-15 euro/metrul pătrat

Posibile explicaţii pentru numeroasele conace lăsate în paragină a lansat Ioana Rişcuţia. „Când urmaşii şi-au recăpătat fostele proprietăţi fie erau prea bătrâni ca să le mai poată reface, fie nu aveau bani, fie nu mai erau legaţi de acele locuri. Unii dintre ei au vândut proprietăţile şi au dat banii copiilor care erau stabiliţi în alte părţi“, a afirmat moştenitoarea Conacului Polizu, una din puţinele reşedinţe din judeţul Iaşi care este pusă în valoare.

Alina Stan