Manastirea Pangarati

Nu departe de Bisericani, urmând soseaua Piatra Neamt - Bicaz (DN15), un drum colateral urca pâna în apropierea hidrocentralei "Dimitrie Leonida" de la Stejaru, unde se afla un alt ansamblu monumental care poate fi reperat de la mare distanta. Aici, la rasarit de Muntele Botosanu, pe care constructorii l-au strapuns cu un tunel de aductiune lung de aproape 5 km, pe malul stâng al pârâului Pangarati, se afla Manastirea Pangarati, un asezamânt de veche traditie de pe valea Bistritei.

 

 

 

Mănăstirea Pângăraţi a fost construită în epoca lui Ştefan cel Mare şi reconstruită de Alexandru Lăpuşneanu (1552-1558)

 

Particularitatea construcţiei este supraînalţarea sa astfel încât s-a ajuns la două biserici suprapuse - situatie unică în arhitectura medievală din ţara noastră (biserica pe două nivele)

 

Biserica mica de jos este de fapt o tainita transformata în capela, scunda, cu pronaos, naos si altar, acoperite cu bolti en berceau neglijent executate. De altfel, nota de improvizatie este generala si cu atât mai pregnanta la deschiderile operate între naos si altar. Dupa cum am subliniat, toate ferestrele sunt situate spre sud si spre apus, ceea ce dovedeste, o data în plus, ca paraclisul de la parter a fost amenajat ulterior, functie de unele conditii deja existente.

 

Intrarea în biserica de la etaj se face pe latura de nord prin intermediul a doua pridvoare: primul, deschis - la usa caruia regasim acelasi chenar de piatra cu muluri îmbinate în unghi drept si lintel deasupra - iar al doilea, închis, este acoperit cu o calota sferica încinsa cu un brâu zimtat din caramida (de influenta munteneasca) ce primeste lumina prin doua ferestre situate spre apus si miazanoapte. Acelasi sistem de boltire prezinta si pronaosul, despartit de naos printr-un arc masiv, sprijinit în consola pe zidurile laterale. Din coltul de nord-vest al pronaosului o scurta scara în spirala face legatura cu biserica de la parter. 

 

Cei mai multi fie considera biserica de la parter ca fiind mai veche si încorporata, la 1560, bisericii lui Alexandru Lapusneanu, fie ca dateaza construirea întregului edificiu în 1642, conform precizarii din pisania existenta

 

Manastirea Pangarati păstrează în patrimoniul său mai multe icoane din secolul al XVIII-lea

 

iar iconostasul de la parter are o valoare artistica importantă.